Apicultura este o ocupație profitabilă, care se caracterizează printr-o rată ridicată de rentabilitate și o rată excelentă de recuperare a investiției chiar și în vremuri dificile de criză.
Dar mulți apicultori își încep apicultorul nu pentru profit, ci ca un hobby interesant și util, care se transformă apoi într-o afacere apicolă.
Conținutul
Ce este un apiariu
Un apiariu este un teren cu stupi plasați pe el, în care trăiesc familii de albine. Numărul acestora depinde, de obicei, de cantitatea de culturi melifere care cresc într-o anumită zonă.
Pe lângă stupi, echipamentele obligatorii pentru apiari includ:
- adăpători pentru albine;
- o cameră tehnică pentru depozitarea echipamentelor, a containerelor și pentru pomparea mierii;
- un set de unelte (mașini de afumat, extractor de miere, extractor de ceară, roiuri etc.).
În cazul în care noul apiar este suficient de mare, acesta poate dispune de o flotă de stupi mici (nuclee) utilizați pentru clocit, precum și pentru fecundarea albinelor femele.
Stupii pot fi dispuși în diferite moduri: împrăștiați (pe sol) sau într-un pavilion apicol (fix sau mobil).
Obținerea unui pașaport apicol
După ce am înțeles ce este un apiariu și definiția acestuia, este necesar să acordăm o atenție deosebită obținerii unui pașaport sanitar-veterinar pentru acesta.
Pentru ca munca unui apicultor la apiariu să înceapă să dea roade, acesta va avea nevoie de înregistrarea și înmatricularea sa corespunzătoare.
Sub pașaportul apicultorului se înțelege un document care dă dreptul de a vinde produse apicole și orice acțiuni cu albine.
Având în vedere întrebarea de mai sus: pașaportul apiariului cum se obține, este acută pentru majoritatea apicultorilor începători.
Nu considerați executarea documentației în acest caz o formalitate goală și inutilă. Pașaportul sanitar-veterinar și sanitar conține informații importante despre apicultor (vârsta, sexul, numele și prenumele, locul de reședință) și despre apiariu (sănătatea albinelor, condițiile de întreținere, compoziția albinelor).
Fiecare apicultor trebuie să dețină acest document, indiferent de forma de proprietate a fermei sale.
Pentru a obține acest document, trebuie să se depună o cerere la stația veterinară. Un model de cerere poate fi găsit gratuit și fără prea multe dificultăți pe internet. Există, de asemenea, informații privind procedura de acordare a unui teren pentru un apiariu.
Apicultorul trebuie să fie oficializat și înregistrat
După primirea cererii, un specialist este trimis la apiariu pentru a inspecta ferma. Sarcina sa principală este de a preleva probe din stupii de albine, de a inspecta vizual ferma și de a transmite materialele colectate la laborator.
Dacă nu există observații din partea inspectorului apicultorului de la dacia sau de la casa de la țară și dacă rezultatele analizelor sunt satisfăcătoare, apicultorul primește concluzia corespunzătoare, ferma este procesată și se eliberează pașaportul.
În cazul în care în timpul inspecției se constată discrepanțe și laboratorul detectează boli ale albinelor, apicultorului i se dau recomandări cu privire la modul de eliminare a discrepanțelor și de dotare corectă a apicultorului. La o dată ulterioară, poate fi trimisă o a doua cerere de inspecție și analize.
Legislația reglementează inspecțiile anuale de acest tip. În funcție de rezultatele acestora, în pașaport se înscrie o marcă corespunzătoare. Un nou document este necesar în două cazuri principale:
- în cazul unei schimbări de proprietar;
- atunci când toate paginile sunt completate și nu mai există spațiu pentru înscrieri de rutină.
Important! În cazul în care apicultorul este proprietatea unei persoane private, iar acesta nu are angajați, atribuțiile de înregistrare și păstrare a pașaportului sunt atribuite proprietarului. În apicultura industrială, această problemă este responsabilitatea profesională a apicultorului senior.
Amplasarea unui apiariu într-o zonă de agrement
Apicultorii începători trebuie să știe că nu există posibilitatea de a amplasa un apiariu într-o zonă de agrement. Stupii nu ar trebui să fie plasați la mai puțin de o jumătate de kilometru de drumuri și căi ferate.
Nu este permisă amplasarea unui stupinaș în apropierea drumurilor
În cazul în care se intenționează să se crească albine la dacha, atunci este obligatoriu să se respecte următoarele reguli:
- nu instalați stupii la o distanță mai mică de 3 metri de granița cu parcela vecină;
- direcția stupilor nu trebuie să fie în direcția terenurilor învecinate;
- perimetrul stupinei trebuie să fie delimitat de un gard sau de un gard viu de cel puțin doi metri înălțime.
În plus, în cazul în care este planificat un apiariu pe o proprietate privată, unde există vecini în relativă apropiere, se recomandă să îi interogăm, dacă nu pentru consimțământul lor cu privire la amplasarea apicultorului, atunci cel puțin pentru absența reacțiilor alergice la înțepăturile acestor albine.
Important! În cazul în care există plângeri cu privire la apiariu, se va trimite o inspecție pentru a verifica apiariul și, dacă se constată încălcări, proprietarul va fi amendat.
Procedura de acordare a terenurilor pentru apiari
Parcelele de teren pentru apicultură se acordă persoanelor fizice și juridice, în conformitate cu legislația în vigoare, pentru perioada de înflorire a albinelor, indiferent de locul de înregistrare a familiilor de albine.
În ceea ce privește amplasarea stupilor pe parcelele de daci și în cooperativele horticole, în acest caz procedura este reglementată de documentele de înființare a asociațiilor necomerciale.
Apiariile nomade sunt amplasate la sursele de colectare a mierii, la o distanță față de alte apiari care să asigure întreținerea productivă a familiilor de albine și polenizarea eficientă a plantelor entomofile agricole. Nu este permisă amplasarea apicultorilor nomazi pe traseul de zbor al albinelor de la un alt apiar amplasat anterior către sursele de miere.
Un cetățean și o persoană juridică, după amplasarea unui apiariu nomad, trebuie să raporteze informații despre acesta și să prezinte autorităților locale de autoguvernare un pașaport sanitar-veterinar al apicultorului. Amplasarea stupilor cu familii de albine în cadrul asociațiilor necomerciale horticole, horticole sau de daci este reglementată de documentele constitutive ale acestora.
Înființarea unui apiariu
După ce am înțeles conceptul de apiariu și am înțeles ce este acesta, este necesar să abordăm mai în detaliu problema amenajării exploatațiilor apicole, în funcție de specificul său.
Apiariu în pădure
Pentru ca varianta forestieră a apiariului să aducă un maxim de miere utilă și un minim de pierderi, organizarea fermei trebuie abordată temeinic. Este necesar să ne asigurăm că plantele cu flori melifere se află în apropiere, astfel încât albinele să nu aibă probleme în a găsi nectar.
Apiariile din pădure pot fi permanente sau temporare (mutate din loc în loc). În ambele cazuri, se recomandă să se respecte următoarele reguli în organizarea exploatației:
- Amplasarea stupilor în adâncul pădurii nu este cea mai bună opțiune. O poiană deschisă direct la intrarea în zona forestieră este mai potrivită în acest scop.
- Ar trebui să se asigure că plantele cu flori sunt prezente în locul selectat și în jurul acestuia pentru cea mai mare parte a sezonului cald și nu doar pentru o perioadă foarte limitată de timp.
- Fiți conștienți de potențialele efecte negative ale factorilor naturali. Uraganele și furtunile de vânt pot deteriora stupii și pot duce la pierderea totală a familiilor de albine.
- Un drum acceptabil trebuie să ducă la locul de amplasare a stupinei. În caz contrar, ferma va fi inaccesibilă pe vreme rea.
Apiariu în mediul rural
Apiariția la țară este visul multora. Creșterea albinelor în condițiile parcelelor de dacie presupune ca apiariul să îndeplinească următoarele cerințe:
- distanța dintre stupi și parcelele învecinate nu trebuie să fie mai mică de zece metri;
- dacă dacia este situată într-o zonă populată (satul, cooperativa de daci se pune și ea la socoteală), nu este permisă existența a mai mult de două familii la 100 de metri pătrați (adică va fi foarte problematic să ai un apiariu cu 145 de rame);
- pe parcela de dacha trebuie instalat un gard de doi metri;
- distanța dintre stupi trebuie să fie de trei metri.
Sfat. Dacă, din anumite motive, nu este posibilă împrejmuirea apiariului cu un gard, o soluție alternativă este plasarea stupilor la cel puțin doi metri deasupra nivelului solului. De exemplu, în podul unei magazii, al unui garaj sau chiar al unei case de vară.
Albinele de la cabană vor aduce beneficii suplimentare grădinii, deoarece insectele vor poleniza copacii și alte plante de pe teren, contribuind astfel la creșterea randamentului acestora.
Experții în domeniul apiculturii recomandă alegerea unor specii de albine neagresive pentru apiariu. De exemplu, aceeași albină transcarpatică este renumită printre apicultori pentru pacea sa și absența aproape completă a agresivității față de apicultor.
Albinele din dacia vor aduce un beneficiu suplimentar grădinii
Apiariu sub acoperiș
Toată lumea știe ce este un apiariu, dar nu toată lumea a auzit despre așa-numita apicultură sub pod. Practica arată că solul nu este singurul loc unde pot fi instalați stupi.
Plasarea adăposturilor pentru albine sub acoperișul diferitelor structuri, fie că este vorba de un garaj sau de un șopron, permite insectelor să își stabilească propriul traseu aerian, care se află într-o zonă complet sigură pentru oameni.
Apiariția sub acoperișul casei este cel mai adesea amenajată în condiții de deficit de teritoriu. Stupii relativ mici cu douăsprezece rame sunt cei mai potriviți pentru acest tip de păstrare a insectelor. De asemenea, este posibil să se utilizeze structuri standard cu mai multe adăposturi, care pot fi modificate pentru a permite instalarea în mai multe niveluri.
Metoda de apicultură în pod are următoarele avantaje:
- creșterea productivității stupinei în ansamblul ei;
- întreținerea unui astfel de apiar este sigură atât pentru oameni, cât și pentru animalele de companie;
- absența influenței negative a vremii și a momentului zilei (este posibil să se lucreze la un apiariu în luna iulie, pe vreme bună, sau în septembrie, în sezonul ploios, cu același succes);
- absența schimbărilor bruște de temperatură;
- creșterea longevității exploatării stupilor (chiar și casele cu pereți subțiri de placaj vor rezista suficient de mult timp în astfel de condiții);
- în timpul iernării albinelor este posibilă reglarea temperaturii aerului cu ajutorul unor încălzitoare electrice.
În altă ordine de idei. În medie, un adăpost de albine sub tavan adăpostește aproximativ 10 familii de albine (cu o suprafață de 6 până la 10 metri pătrați). Este necesar să se amenajeze o cameră suplimentară sau o zonă separată pentru depozitarea inventarului.
Puietul poate avea o ieșire într-o parte. Dar dacă sunt mai mult de 10 familii de albine, fantele de zbor trebuie prevăzute în doi pereți. Acestea trebuie să fie orientate spre est și vest.
Apiariu într-un șopron
Creșterea albinelor într-un șopron nu este cu mult diferită de creșterea albinelor într-un pod. Nu numai atât, dar se recomandă ca stupii să fie plasați și sub tavan. De multe ori, magaziile și garajele sunt folosite nu atât pentru organizarea unui apiariu, cât pentru organizarea unui loc confortabil de iernat pentru insecte.
Cu toate acestea, cei care își amenajează un apiariu într-un șopron sau în orice alt spațiu închis observă că nu este nevoie să aducă stupii în stupină toamna, să îi scoată primăvara și să transporte albinele la puncte.
În plus, șopronul oferă insectelor o protecție sigură, atât împotriva intemperiilor, cât și a fluctuațiilor de temperatură. Cel mai important lucru este să încercați să creați cele mai confortabile condiții de viață pentru familiile de albine. Pentru a face acest lucru, este necesar să se izoleze pereții, făcându-i să nu fie suflați. În timpul iernii, temperatura din adăpost nu trebuie să fie sub +5 grade.
Apicultura este o sferă de activitate foarte fascinantă. Dacă cineva se arată interesat de apicultură, ar trebui neapărat să-și încerce mâna. La urma urmei, nu este foarte dificil să se organizeze un apiariu modest pentru câteva familii.
