Astrantia este o plantă erbacee perenă care aparține familiei Umbrella. Cel mai adesea poate fi găsită în Asia Mică, la poalele Caucazului și în Europa.
În prezent, experții nu au reușit încă să stabilească originea exactă a numelui de astrantia, dar există totuși informații că mai devreme această plantă se numea stargazer sau stargazer. Descrierea botanică a speciei a fost formată în secolul al XVI-lea, apoi au fost cultivate și multe soiuri de astrantia.
Astrantia este considerată pe bună dreptate principala plantă perenă a grădinii. Acest statut se explică prin faptul că floarea are un aspect neremarcabil, care seamănă cu o stea, precum și prin luminozitatea inflorescențelor și rezistența ridicată la boli și dăunători.
Plantele necesită un minim de atenție, în timp ce cu ajutorul lor puteți crea compoziții originale și frumoase, care vor face ca orice grădină de casă sau parcelă de casă să fie unică și inimitabilă.
Conținutul
Caracteristici principale
Astrantia este o plantă perenă cu înflorire abundentă, care se caracterizează printr-un aspect spectaculos și prin ușurința de îngrijire.
Înălțimea plantei, în funcție de soi, poate varia de la 15 la 90 cm. Frunzele Astrantia sunt predominant palmate, dar există soiuri cu frunze separate și lobate. Planta are un rizom drept, cu înflorire lungă, lăstarii săi sunt slab ramificați. Arbustul Astrantia este slab căptușit, dar se răspândește. Rizomul este destul de puternic, dar compact, florile sunt colectate în numeroase inflorescențe mici, care în exterior seamănă cu umbrele. Petalele florilor sunt de cele mai multe ori de o nuanță roz moale, dar, în funcție de soi, pot fi albe, mov sau roșii.
Principalul avantaj al astrantiei este perioada lungă de înflorire, care durează din iunie până la primul îngheț. Înflorirea este abundentă, fapt pentru care floarea este apreciată de mulți cultivatori de flori. Fructul plantei este reprezentat de o sămânță dublă. Floarea de Astrantia se caracterizează printr-o textură interesantă, astfel încât poate servi ca material pentru compoziții texturate.
Poate servi ca material pentru compoziții texturate.
Caracteristicile speciilor și soiurilor
Familia Astrantia are aproximativ 40 de soiuri. În grădinile și parcurile moderne, cel mai adesea se găsesc flori de două soiuri: acestea sunt astrantia mare și mare. Aceste două soiuri sunt foarte asemănătoare în caracteristicile lor.
Astrantia mare atinge o înălțime de 80 cm. Florile sale de culoare pastel palidă încep să înflorească la mijlocul verii și continuă să înflorească timp de o lună și jumătate. Particularitatea acestei plante este că nu are nevoie de nicio îngrijire. La rândul său, acest soi este subdivizat în următoarele varietăți:
- Lars — florile se disting prin inflorescențe de culoare roz aprins, care ajung la 75 cm în înălțime.
- Moulin Rouge — florile sunt de culoare roz-violet, care în timp capătă o nuanță purpurie-violet. Soiul este considerat foarte rezistent la ger. Astrantia Moulin Rouge atinge o înălțime de 60 cm.
- Rosensimphonie — florile sunt foarte mari și frumoase, de culoare roz aprins.
- Sunningglade Variagated — florile acestui soi ating o înălțime de 70 cm și sunt de culoare roz pal.
În ceea ce privește astrantia mare, această plantă se găsește adesea în Caucaz. Începe să înflorească în luna iunie. Florile sunt mici, de culoare roz pal, cu un parfum plăcut. Principalul avantaj al astrantiei mari este că planta are frunze decorative mari, colectate într-o rozetă puternică de rădăcini.
Unul dintre cele mai comune produse ale crescătorilor olandezi este un soi cu petale de culoare roșu vin, care a fost numit Claret. Plantele de Astrantia Claret ating o înălțime de 50 cm și se caracterizează prin înflorire abundentă și frunze asemănătoare palmelor. Ele înfloresc din iunie până în septembrie.
Astrantia big pink este un alt soi comun. Această plantă originală se distinge prin flori mari, de culoare roz aprins, care ating o înălțime de aproximativ 80 cm și arată foarte bine în apropierea corpurilor de apă și în mixboards. Acest soi înflorește din iulie până în octombrie și este clasificat ca o plantă rezistentă.
Astrantia roz mare
Plantare și îngrijire
Toate astrantiile sunt plante nepretențioase care sunt unice, nepretențioase și plastice. Ele pot fi cultivate pe aproape orice sol, indiferent dacă cultura va fi la soare sau la umbră. Singurul lucru de luat în considerare este că nu se recomandă plantarea plantei pe un sol pur nisipos, precum și în locuri în care cultura va fi sub lumina directă a soarelui toată ziua.
Planta este rezistentă la dăunători și boli și, de asemenea, tolerează bine vremea rece. O altă caracteristică este că florile pot crește într-un singur loc mai mult de 12 ani fără a-și pierde caracterul decorativ. Cu toate acestea, cultivatorii de flori cu experiență recomandă plantarea tufelor la fiecare 6-7 ani. Planta crește rapid, deja la câțiva ani de la plantare se formează tufe dense.
Propagarea astrantiei are loc cel mai adesea prin semințe. În acest caz, experții nu recomandă să se acorde prioritate autoînsămânțării, deoarece astfel de răsaduri rareori păstrează caracteristicile varietale. Cea mai bună opțiune este considerată colectarea de semințe sau achiziționarea și însămânțarea lor.
Fiți atenți! Pentru plantare, cel mai bine este să achiziționați materialul săditor numai în magazine specializate.
Semănatul semințelor colectate poate fi efectuat toamna. În acest caz, în primăvară, după apariția răsadurilor, va fi suficient să le subțiezi pur și simplu.
Planta poate fi cultivată și prin răsaduri. În acest scop, semințele sunt semănate la începutul primăverii în cutii. Cel mai bine este să semănați semințele într-un sol ușor nutritiv, care după plantarea semințelor se acoperă cu o folie sau sticlă și se păstrează într-un loc cald, unde temperatura se menține între 20 și 24 de grade Celsius. După ce apar germenii, nu este necesar să acoperiți plantele, cutiile trebuie mutate într-un loc bine luminat. De îndată ce au trecut câteva săptămâni de la germinare, este absolut necesar să se subțieze răsadurile. Împrăștierea plantelor în ghivece individuale se realizează imediat ce apare prima pereche de plăci de frunze adevărate.
Plantele sunt transplantate în teren deschis după ce s-au adaptat complet la noile condiții. Acest lucru se face de cele mai multe ori în ultimele zile ale lunii mai sau la începutul lunii iunie. Nu este nimic complicat în procesul de plantare a acestor plante. Singurul lucru de care trebuie să se țină cont este că, după plantare, cultura trebuie să fie la același nivel la care creștea în ghiveci. De asemenea, între arbuști este necesar să se mențină o distanță de cel puțin 0,3 m. Atunci când se cultivă astrantia prin răsaduri, înflorirea începe după trei ani.
Astrantia poate fi înmulțită și prin butași sau butași, care se plantează în puieți pregătiți în prealabil în patul de flori.
Florile de Astrantia nu necesită o îngrijire specifică și atentă. Dacă nu există o căldură anormală în timpul verii, atunci cultura nu necesită deloc îngrijire. În timpul secetei sau a căldurii, principala condiție pentru o creștere confortabilă este udarea sistematică, după care se recomandă să slăbiți suprafața parcelei.
Pentru ca planta să fie luxuriantă și simetrică, trebuie să tăiați toate inflorescențele după ce tufa a înflorit pentru prima dată. Acest lucru va contribui, de asemenea, la stimularea creșterii de noi lăstari de flori. Se recomandă să hrăniți plantele o singură dată, primăvara, în momentul în care cultura începe să crească. Pentru hrănire, este mai bine să folosiți un îngrășământ mineral complex sub formă lichidă. Dacă se intenționează să se utilizeze un îngrășământ uscat, atunci trebuie să vă asigurați că udați imediat plantele.
Pe de altă parte! Nu necesită o pregătire specială a culturii și pentru iarnă. Cultivatorii de flori experimentați recomandă tăierea părții superioare a plantelor tinere, precum și acoperirea lor cu mulci. În ceea ce privește arbuștii adulți, ei iernează perfect fără adăpost.
Probleme de cultivare și dăunători
Aceste plante perene cu flori, conform descrierilor, practic nu sunt supuse bolilor, de asemenea, nu sunt atacate de niciun dăunător. Dar, în ciuda acestui fapt, dacă cultura nu este îngrijită corespunzător, imunitatea sa poate slăbi considerabil.
Singurul lucru care le poate mânca frunzele sunt melcii. Puteți scăpa de dăunători cu un produs precum Thunder sau cu vechea metodă de a stropi plantele cu cenușă de lemn. După iarnă, este absolut necesar să acordați o atenție deosebită frunzelor tinere, deoarece acești dăunători apar mai ales în această perioadă. Pentru a preveni apariția bolilor fungice, nu permiteți udarea excesivă prelungită.
