Boli ale căpșunilor

Pentru grădinari și grădinari, este foarte important să știe ce boli ale căpșunilor pot strica recolta. Unele probleme pot apărea sub influența infecțiilor, altele — devin o consecință a contactului plantei cu dăunătorii. În 80% din cazuri, moartea căpșunilor sau reducerea randamentului se datorează efectelor putregaiului bacterian sau ciupercilor. Diferite ca intensitate, bolile căpșunilor de grădină și lupta împotriva lor reprezintă un subiect de studiu îndelungat, dar timpul petrecut vă va permite să obțineți recolte abundente de fructe de pădure gustoase.

Despre bolile culturii

Bolile virale ale căpșunelor din diferite soiuri de căpșuni sunt pronunțate și acute. Particularitatea este că o plantație mare poate muri în 2-4 zile. În cazul în care se detectează impactul virusurilor asupra plantelor, va fi nevoie de o perioadă lungă de timp pentru a elimina consecințele (este necesar să se înlocuiască solul sau să se elimine virusul), înainte de a planta din nou arbuști în același loc. Dacă nu luați măsuri, atunci căpșunile și plantațiile de căpșuni vor muri rapid, iar fructificarea va fi suspendată.

Dăunători și boli ale căpșunilor

Dacă pe boabe se formează o placă de culoare albă cu incluziuni întunecate, atunci, în cele mai multe cazuri, este necesar un tratament pentru putregaiul alb. Principala cauză a problemei este excesul de umiditate combinat cu lipsa de căldură solară. Prima manifestare este că frunzele devin mai deschise la culoare decât de obicei. Pe frunze și pe boabe apare o patină albă caracteristică, apoi putregaiul, care duce la pierderea producției și moartea plantei, dacă nu se ia repede măsura de eliminare.

Periculoasă pentru căpșuni este vremea caldă și umedă, care se menține o perioadă lungă de timp. În acest caz, grădinarii se pot confrunta cu înfrângerea plantei și a fructelor cu putregai cenușiu. Dacă plantațiile sunt prea dense, atunci pot muri până la 60% din numărul total al acestora.

Cauzele dezvoltării bolii:

  • buruieni neeliminate;
  • frunzele de anul trecut;
  • fructe de pădure deteriorate

Putregaiul cenușiu se manifestă după cum urmează:

  • boabele formate și coapte sunt acoperite cu un scorbură (gri, închisă sau maro);
  • fructele se ofilesc;
  • frunza de căpșun are de suferit: devine maro sau gri (pete).

Este important să țineți cont de acest lucru! Se știe că boala se manifestă mai rar la soiurile care au tulpinile florale foarte bine dispuse.

Putregaiul rădăcinilor — o boală care apare din cauza deteriorării rădăcinilor tinere. Caracteristica — este foarte greu de depistat, deoarece modificările apar în partea subterană a plantei, manifestate printr-o pată de dimensiuni mici. Abia apoi toate rădăcinile încep să se îmbolnăvească.

Daunele ajung până la rozetă, rizomul devine roșu sau maro. Pe acesta, există, de asemenea, suprasolicitări, apare fragilitatea. Randamentele sunt reduse semnificativ, tufele și boabele nu se dezvoltă. Infecția putregaiului rădăcinilor este activă pe toată durata sezonului de vegetație al plantei.

Adesea se manifestă o astfel de boală ca otrăvirea pe căpșuni de grădină. În acest caz, agentul cauzal este o ciupercă care dăunează frunzelor, fructelor și inimii tufei de căpșuni.

otrăvire pe căpșuni

Simptomele care indică apariția bolii:

  • apare o pată pe părțile inferioare ale frunzei, apoi mai multe (la exterior asemănătoare unui praf de culoare albă);
  • frunzele devin groase, încrețite;
  • boabele, chiar și la căpșunile tinere, nu se umplu, nu apar ovare noi;
  • ovarele formate capătă o culoare brună și se usucă;
  • pe boabe apare un strat caracteristic de praf alb.

Culoarea fructelor coapte se schimbă — acestea devin albastre, se dezvoltă procesul de putrefacție. Pe tendoanele de căpșuni apar pete maro, care duc la faptul că mustățile mor.

Este important de luat în considerare! Răspândirea activă a bolii este favorizată de căldură în combinație cu umiditatea crescută.

Antracnoza la căpșuni, sau apariția petelor negre, este o boală care se manifestă în urma impactului asupra plantei a unei ciuperci. O particularitate care trebuie luată în considerare — boala afectează întreaga plantă, nu doar anumite părți ale acesteia. Sunt afectate rădăcinile, frunzele, ovarele și boabele. Factorii care contribuie la dezvoltare: vremea ploioasă, primăvara și vara călduroasă. Ciuperca acestei specii este rezistentă la multe elemente chimice care sunt folosite pentru a proteja plantele. De aceea, este dificil de tratat căpșunile deteriorate. Nu orice metodă populară va face față sarcinii în cauză. Ciuperca poate apărea dacă există contactul plantei cu răsaduri infectate, cu solul sau cu unelte de grădină prost spălate.

Dezvoltarea bolii este indicată de apariția unor pete sau pete maronii pe părțile verzi. În acest caz, frunzele de căpșuni arată ca niște frunze arse, se crapă și se rup rapid de la o atingere ușoară. Trebuie ținut cont de faptul că frunza afectată nu moare, ci rămâne pe tufă, contribuind la dezvoltarea ulterioară a bolii. Sub influența ciupercii de pe lăstari, se formează leziuni întunecate cu un centru deschis — lăstarii mor complet. De asemenea, căpșunile cad treptat de pe pedunculi.

Pe rădăcini, antracnoza provoacă apariția putregaiului radicular. Dacă există boabe coapte, atunci pe ele se formează pete depresionare care au o nuanță întunecată, în timp boabele se ofilesc complet.

Un alt tip de putregai este fitofteroza tufelor de căpșuni. Ovarele suferă, pe ele apar pete întunecate, boabele încep să putrezească, acoperite cu pete întunecate și se usucă. Există o ofilire a căpșunilor chiar dacă tratamentul și profilaxia au fost efectuate în timpul sezonului.

Metode de tratament, de prevenire

Bolile existente ale căpșunilor pot fi prevenite sau pot reduce gravitatea manifestării lor, dacă folosiți metode de prevenire sau de tratare a tufelor afectate. Tratamentul care trebuie aplicat:

  • Îndepărtarea tufelor afectate (pentru a opri răspândirea bolii);
  • pulverizare (produsul trebuie selectat în funcție de cauza care stă la baza acestei situații);
  • aplicarea de îngrășăminte cu fosfor și potasiu în compoziția lor, deoarece acestea vor face plantele rezistente la boli în viitor.

Este important să se țină cont de! Principalele mijloace sunt fungicidele, amestecul Bordeaux. După recoltarea arbuștilor și a culturilor, este necesar să se trateze solul pentru a elimina sursele de boli (bacterii, infecții și ciuperci).

Măsuri preventive:

  • erbicidarea în timp util;
  • îndepărtarea tufelor, boabelor sau frunzelor deteriorate;
  • respectarea distanței dintre arbuști (aproximativ 25 cm);
  • aplicarea de îngrășăminte în sol;
  • pulverizarea împotriva dăunătorilor.

De asemenea, trebuie amintit faptul că solul trebuie să fie moderat umed — nu este permisă înmuierea acestuia, deoarece multe tipuri de ciuperci și bacterii sunt foarte amatoare de un nivel crescut de umiditate. Alegerea tratamentului și a metodelor de prevenire depinde de boala sau de soiul utilizat, deoarece fiecare dintre acestea are, într-o măsură mai mare sau mai mică, rezistență la boli și dăunători.

Tratamentul căpșunilor în toamnă împotriva dăunătorilor și bolilor

Dăunători ai căpșunilor

În fiecare etapă de dezvoltare a tufei, va fi necesar să le tratăm de dăunători.

Recolta obișnuită din grădină poate fi stricată de următoarele insecte:

  • Gărgărița — un gândac mic care iernează sub frunzele căzute;
  • afidele — deteriorează frunzele și florile, mugurii nu se pot forma, randamentele sunt reduse;
  • acarieni (păianjeni și acarieni de căpșuni) — deteriorează frunzele, cantitatea de substanțe nutritive furnizate plantei scade, deoarece dăunătorii se hrănesc cu seva;
  • gândacul căpșunarilor — deteriorează frunzele, fiecare nervură a frunzei are o roadere caracteristică, precum și lamina, boabele devin mici, deoarece dăunătorul nu le permite să se coacă;
  • nematodul — este o insectă mică care deteriorează frunzele, afectând încetinirea ritmului de dezvoltare a tufei;
  • musca albă — deteriorează frunzele, acestea se răsucesc, se formează pete galbene la suprafață;
  • gândacul — deteriorează sistemul radicular, ca urmare, tufele se ofilesc, producțiile scad.

Larvele de gândaci de mai și melcii au un efect negativ asupra plantelor, deteriorează sistemul radicular al plantațiilor. De aceea, este foarte important să se efectueze îndepărtarea lor, dacă se observă prezența insectelor pe arbuști sau pe fructe de pădure. Toate bolile și dăunătorii căpșunilor se elimină prin compoziții speciale, măsuri agrotehnice în timp util. Tratamentul și hrănirea trebuie efectuate de cel puțin 2 ori pe an: primăvara, înainte de plantare și după ultima recoltă a sezonului.

În cazul în care ruginirea a apărut sau pete pe căpșuni cum să tratăm problema — îndepărtați plantațiile afectate, tratați cu substanțe chimice și organice. Atunci când frunzele încep să cadă, se recomandă eliminarea lor, deoarece sub frunze dăunătorii pot supraviețui iarna.

Este important de luat în considerare! Caracteristica multor boli ale căpșunilor este pete de diferite nuanțe. În unele cazuri, frunzele suferă, mugurii nu au timp să se formeze, tufele încep să se ofilească sau să înnegrească fructele.

Primul lucru care va trebui făcut este să îndepărtați acele exemplare care sunt deja deteriorate, deoarece sunt răspânditori ai bolii sau dăunătorilor. Cele mai frecvente probleme de care trebuie să protejați căpșunile în avans sunt Phytophthora și diferite tipuri de putregai. Preparatele și îngrășămintele au descrieri care indică împotriva căror probleme se pot proteja prin pulverizare sau prin aplicarea lor pe un sol fertil.

Data ultimei actualizări: 2-4-2023