Castraveții sunt considerați destul de capricioși la condițiile de creștere. Cea mai mică încălcare a condițiilor poate duce la deteriorarea stării lor, la boli și, uneori, la moarte. Prin urmare, înainte de a începe să crească această plantă delicată, este necesar să vă familiarizați cu condițiile pe care ar trebui să le creeze, ce boli sunt deosebit de periculoase pentru răsaduri, cum să tratați plantele și cum să luptați împotriva dăunătorilor.
Conținutul
Cele mai acceptabile condiții pentru dezvoltarea răsadurilor de castraveți
Pentru ca răsadurile de castraveți să crească și să se dezvolte în mod activ, acestea trebuie să creeze condiții optime: iluminare, temperatură, umiditate a aerului și îngrășăminte.
O răsadniță puternică și robustă crește dacă în timpul perioadei sale de creștere:
- o perioadă de lumină naturală de cel puțin 11 ore. În cazul în care aceasta este mai scurtă, în apropierea plantelor ar trebui să se instaleze un iluminat suplimentar (lămpi de lumină naturală sau alte dispozitive de iluminat);
- temperatura camerei în timpul zilei — 21-23⸰C, iar noaptea — 15-16⸰C;
- udați abundent plantele o dată la 7-9 zile cu apă filtrată la temperatura camerei;
- îngrășămintele se aplică de cel puțin 2 ori în perioada de creștere a răsadurilor. Prima hrănire se efectuează la 12-14 zile de la răsărirea răsadurilor, pentru aceasta se diluează 2 lingurițe de uree în 6 litri de apă. Următoarea hrănire se efectuează după 7 zile, se prepară după cum urmează: 2 lingurițe de nitrofoska diluate în 6 litri de apă.
Cauzele morții răsadurilor de castraveți
Răsadurile pot fi deteriorate de dăunători sau pot suferi de boli. Și o astfel de nenorocire se poate întâmpla atunci când crește în casă pe pervazul ferestrei, într-o seră sau într-o seră.
Principalele boli ale răsadurilor de castraveți:
- putregaiul rădăcinilor,
- putregaiul cenușiu,
- putregaiul alb,
- picior negru,
- otrăvire,
- falsul odorizant,
- bacterioză,
- ascochitoză,
- cladosporioza.
Următorii dăunători sunt cel mai des întâlniți pe răsadurile de castraveți:
- afidele de dovleac,
- păianjenul acarian,
- nematodul galicol,
- musca albă de seră,
- melci,
- viermele de sârmă,
- urși,
- tripși,
- molii de castraveți.
Diagnosticarea bolilor la răsaduri
Pentru a ajuta plantele tinere să facă față afecțiunilor sau gândacilor «dăunători», este necesar să le cunoaștem bine simptomatologia.
Modificări în starea plantelor cauzate de boli:
- apar pete pe frunze, uleioase la atingere, de culoare verde, care apoi devin maro și încep să se usuce — acestea sunt principalele semne ale falsului odorizant;
- frunza este acoperită de o placă de culoare albă, care se întinde rapid pe întreaga suprafață a plăcii foliare. Ca urmare, întreaga parte supraterană a plantei poate deveni albă. Frunzele deteriorate încep rapid să se ofilească, iar răsadurile mor ca urmare — acesta este modul în care se manifestă otrăvirea;
- frunzele se ofilesc în zilele însorite, tulpinile de lângă bază încep să se îngălbenească și să se crape — acestea sunt principalele semne ale putregaiului rădăcinilor;
- apar pete gri în locurile în care cresc tulpinile laterale și încep să putrezească — cauza bolii este putregaiul cenușiu;
- dacă ovarele castraveților se îngălbenesc sau putrezesc — acesta este un semn de bacterioză;
- în caz de ascochitoză, pe partea supraterană a plantelor (inclusiv pe frunzele de semințe) apar pete galbene, care în cele din urmă își schimbă culoarea în gri;
- apariția unei plăci caracteristice de culoare albă pe partea supraterană a plantei, cu putrezirea ulterioară, este un simptom al putregaiului alb;
- apariția unei plăci de culoare măslinie pe frunze, cu uscare ulterioară, este un simptom al cladosporozei. Zonele deteriorate încep să se usuce și să se rupă;
- baza rădăcinii se înnegrește și se subțiază, apoi începe să putrezească, ca urmare, răsadul moare — așa începe piciorul negru.
În cazul în care răsadurile de castraveți sunt atacate de dăunători, acest lucru poate fi diagnosticat, de asemenea, prin semne caracteristice:
- când pe frunze apar pete lipicioase, acoperite cu o placă neagră de spori de ciupercă de funingine, partea de deasupra solului devine rapid neagră și se usucă — planta este afectată de musca albă de seră;
- partea supraterană a răsadului începe să se încrețească și să se răsucească — acesta este un simptom al afidelor de dovleac;
- răsadul se ofilește, iar pe sistemul radicular pot fi observate larve semitransparente de midge al castraveților;
- dacă se pot vedea frunze roase pe margini și există noroi pe sol — melcii s-au așezat pe plante;
- lăstarul central este deformat și uscat — castraveți «atacați» de viermele de sârmă;
- pe frunze apar puncte mici, pe verso se vede pânza de păianjen caracteristică — pe castraveți s-a instalat păianjenul;
- dacă tulpinile plantei au căzut la pământ, iar în apropierea bazei lăstarilor sunt mușcate — acest «încercat» poartă;
- Apariția unor pete gălbui (care mai târziu devin maro și se usucă) indică apariția tripsului;
- sistemul radicular prezintă creșteri și îngroșări, din cauza cărora răsadurile nu mai cresc — cauza este nematodul galicol.
Dar nu întotdeauna schimbările în aspectul răsadurilor acestor legume vorbesc despre boli sau dăunători. Adesea, motivele constau în încălcarea regulilor de bază de îngrijire a plantei. Principalele semne de îngrijire slabă:
- Culoarea frunzelor și a lăstarilor începe să pălească, deoarece răsadului îi lipsesc substanțele minerale (sau îngrășămintele sunt introduse prea mult);
- dacă frunzele devin rigide și vârful se ofilește, înseamnă că s-a aplicat prea mult îngrășământ;
- dacă marginile frunzișului încep să se usuce, cauza este o temperatură ambientală prea ridicată sau prea scăzută;
- marginile îngălbenite ale frunzelor indică o lumină slabă sau o umiditate excesivă;
- răsadurile nu cresc — problema este o plantare întârziată în teren deschis.
După ce ați înțeles de ce îngălbenirea sau începe să se transforme în răsaduri albe de castraveți, trebuie să începeți imediat să luptați împotriva dăunătorilor sau a bolilor. O luptă în timp util poate salva răsadul, și, prin urmare, și viitoarea recoltă.
Tratamentul bolilor
Pentru a preveni apariția agenților patogeni sau a dăunătorilor pe răsadurile de castraveți, ar trebui să începeți cu măsuri preventive:
- Respectați regulile de rotație a culturilor;
- udați răsadurile cu apă temperată;
- monitorizați temperatura și nu permiteți ca aceasta să fluctueze;
- nu slăbiți solul din jurul răsadurilor;
- nu supraaglomerați plantarea;
- aerisiți regulat încăperea;
- umiditatea solului și a aerului trebuie să fie optime pentru această cultură de legume.
Cum se tratează răsadurile — depinde de boală. Metodele de tratament pot fi variate — de la tratamentul cu sulfat de cupru sau cu lichid Bordeaux până la utilizarea fungicidelor și insecticidelor.
Sfat. În cazul în care deteriorarea stării răsadurilor a apărut din cauza îngrijirii necorespunzătoare, corectați situația în funcție de ceea ce a cauzat îngălbenirea sau uscarea frunzelor. De obicei, este suficient să măriți sau să micșorați udarea, să opriți hrănirea (sau să faceți îngrășământul potrivit), iar planta începe să crească activ.
Uneori, parcela este prea mică și este posibil să se construiască doar o singură seră pe ea. În acest caz, grădinarii cultivă într-o singură seră castraveți și roșii — culturi de legume care necesită o umiditate diferită a aerului și a solului, precum și temperatura aerului. În acest caz, puteți împărți sera pentru a crea un microclimat specific pentru fiecare plantă.
Controlul dăunătorilor pentru răsadurile de castraveți
Metodele de combatere a dăunătorilor sunt aproximativ aceleași — astfel de remedii populare, cum ar fi infuzia de piper roșu, coji de ceapă, decoctul de usturoi sunt foarte eficiente.
Melcii sunt cel mai adesea pur și simplu culeși de pe răsaduri cu mâna. Împotriva păianjenilor este eficientă soluția de săpun, care se aplică pe partea inferioară a frunzelor cu un burete moale, spălând dăunătorii.
Important! În cazul în care există prea mulți dăunători, experții recomandă utilizarea preparatelor biologice de generație nouă, care nu sunt periculoase pentru oameni, nu dăunează plantelor și solului, dar sunt foarte eficiente în lupta împotriva insectelor «dăunătoare». Înainte de a utiliza astfel de mijloace, este necesar să citiți cu atenție descrierea acestora și să efectuați tratamentul conform instrucțiunilor.
Reanimarea răsadurilor
Răsadurile bolnave pot fi salvate dacă observați la timp primele semne de boală:
- Răsadurile se transplantează pur și simplu, îndepărtând în același timp părțile bolnave ale plantei, iar locurile tăieturilor se presară cu pulbere de cărbune. La nivelul sistemului radicular se taie neapărat zonele putrede sau bolnave, apoi se scufundă într-o soluție ușoară de mangan pentru dezinfecție. Plantele bolnave se transplantează în cupe separate, după ce în prealabil s-a dezinfectat solul.
- Tratamentul părții supraterane cu fitosporină (sau Topaz) este eficient.
- Nu uitați de metodele populare eficiente de reanimare a răsadurilor: tratamentul cu infuzii pe bază de usturoi, coji de ceapă sau un amestec de piper roșu și praf de tutun.
Dacă acordați atenție simptomelor bolilor în timp util, atunci răsadurile de castraveți în majoritatea cazurilor pot fi salvate. Nu trebuie să uitați de măsurile preventive, datorită cărora puteți crește răsaduri puternice și sănătoase și în viitor să obțineți un randament ridicat.
