Castravetele Competitor este o dezvoltare relativ nouă. Acest soi a fost cultivat în Crimeea în 1980. Acest soi este conceput pentru cultivarea în regiunile sudice ale Rusiei. Această dezvoltare a justificat în continuare un astfel de nume, arătându-se cu succes în competiție cu numeroși rivali.
Conținutul
Caracteristici și descrierea soiului de castraveți Competitor
Castravetele Competitor este un soi de cultură cu coacere rapidă. Timpul necesar pentru începerea fructificării este de numai 45-50 de zile de la plasarea semințelor în pământ. Cultivați-l în principal prin însămânțare în pământ, mai rar — răsaduri, deoarece soiul este conceput în primul rând pentru cultivarea în regiunile calde, sudice ale țării.
Planta este ramificată, lungimea ramurii sale principale poate fi de până la doi metri, dimensiunea tulpinii — 5-7 centimetri.
Castravetele este polenizat de albine.
Notă! Florile sale se deschid la ora patru dimineața în sud și de la ora șase în nord, iar polenul de pe ele rămâne valabil doar două ore.
Polenizarea castraveților de către albine
După polenizare, inflorescențele cad în 12 sau 13 zile și apoi încep să se formeze castraveții.
Primul castravete din soiul Competitor, în condițiile unei îngrijiri fidele și a unor condiții meteorologice optime, ajunge la maturitate într-o lună și jumătate de la apariția răsadurilor. Producția totală de la un metru pătrat este de la 3,3 la 3,8 kg. Rezultatul exact depinde de climatul din zonă, precum și de condițiile meteorologice din timpul sezonului de creștere.
Castraveții verzi Competitor au următoarele caracteristici:
- formă — oval-cilindrică;
- dimensiunea fructului este de la 10 la 15 centimetri, în cazul mediu — 13 cm;
- greutatea unui castravete ajunge la 125 de grame;
- culoarea fructului copt — verde închis cu dungi longitudinale deschise;
- tuberculii de pe verdeață sunt bine pronunțați, în interior există spini moi de culoare neagră.
Cultivarea castraveților Competitor
Castraveții din acest soi pot fi cultivați în câmp deschis, inclusiv sub peliculă în zona de mijloc a Rusiei, și în sere în regiunile mai nordice. Dacă este posibil, castraveții ar trebui să fie plasați pe spaliere, ei sunt adaptați în mod optim la creșterea verticală.
Atunci când plantați plante din acest soi, este necesar să alternați anual paturile, altfel, cu fiecare an următor, plantațiile vor suferi un deficit tot mai mare de micronutrienți, vor începe să se îmbolnăvească și să piardă ovarele.
În acest caz, este logic să plantați castraveți după:
- varza albă, precum și conopida;
- cartofi;
- fasole;
- mazărea;
- ceapa;
- usturoi;
- sfeclă roșie.
Castraveții nu trebuie să fie plantați după:
- dovlecei, dovlecei și dovlecei;
- dovlecei, pepeni verzi și pepeni galbeni.
Se recomandă să alegeți un sol care să aparțină lutului, ușor, mediu sau nisipos. Pregătirea solului se face din toamnă, imediat după ce predecesorul castraveților este îndepărtat. Acesta trebuie săpat intensiv și, în același timp, să se facă îngrășământ. Opțiunea optimă va fi fie gunoiul de grajd de bună calitate, fie biohumusul, în care există componente de fosfor sau potasiu ca aditivi. Acest pat trebuie să fie bine plivit primăvara și se poate adăuga o cantitate mică de gunoi de grajd înainte de plantare.
Atunci când alegeți materialul săditor, este recomandabil să dați preferință acelor semințe de castraveți care au fost îmbătrânite timp de mai mulți ani, dar nu mai mult de 6. Până la această vârstă, ele își păstrează și își îmbunătățesc caracteristicile, iar cu cât semințele sunt mai vechi în cadrul acestei vârste, cu atât florile formate pe ele vor fi mai mult feminine.
Castravetele «Competitor» este pregătit pentru recoltare
Semințele de soi în sine ar trebui să fie calibrate, în acest scop, ele sunt plasate într-un pahar cu o soluție de sare de masă, în care semințele nepotrivite plutesc în sus, iar cele mai bune — se scufundă. Mai departe, semințele selectate sunt spălate printr-o soluție de mangan.
Plantarea castraveților din soiul Competitor se face în conformitate cu următoarele reguli:
- în câmp deschis, castraveții se plantează în zonele climatice mai temperate în luna mai sau chiar la începutul lunii iunie, dacă riscul de înghețuri puternice nu a trecut încă în luna mai. În sud, se poate face încă din a doua jumătate a lunii aprilie. În același timp, nu se recomandă să ne grăbim cu plantarea sa, deoarece soiul este timpuriu, dar în același timp iubitor de căldură și înghețurile îl pot afecta;
- schema de plantare este de 40×40 centimetri;
- poate fi plantat în rând sau în panglică.
Plantele trebuie îngrijite în timpul procesului de coacere. Deși acest soi este relativ nepretențios și va da fructe și cu abateri de la cerințele agrotehnice, pentru a crește randamentul este de dorit să se efectueze următoarele acțiuni:
- udarea, regularitatea acesteia depinde de climatul actual. Cel mai bun mod — folosind sisteme moderne de irigare prin picurare. În lipsa unor astfel de sisteme, udarea se poate face cu o stropitoare sau prin depresiuni de-a lungul rândurilor, pentru a nu eroda rădăcinile;
- erbicidarea cu îndepărtarea buruienilor — pe măsură ce apar;
- afânarea solului, care trebuie făcută pentru a preveni formarea crustei;
- hrănirea (cu îngrășăminte organice sau minerale), care trebuie făcută de două ori în timpul procesului de creștere. Prima dată la formarea florilor, apoi în momentul înmuguririi;
- îndepărtarea excesului de castraveți. Pe tulpină, în funcție de grosimea acesteia, pot crește în termen de 10-15 castraveți, dar nu mai mult.
Odată ce castraveții au ajuns în stare comercializabilă, ar trebui să îi culegeți imediat. În caz contrar, semințele lor vor începe să se coacă și vor deveni tari, iar fructul în sine va deveni galben.
Avantajele și dezavantajele soiului
La avantajele soiului Competitor pot fi atribuite următoarele proprietăți:
- germinație ridicată a semințelor;
- germinare bună a răsadurilor;
- rată excelentă de polenizare;
- acest soi oferă un randament foarte mare;
- Concurentul dă roade pentru o perioadă relativ lungă de timp;
- verdețurile acestui soi au un aspect și o aromă excelente;
- planta este rezistentă la otrăvire.
Printre dezavantajele acestui soi se numără faptul că, dacă fructele nu sunt culese la timp, acestea se îngălbenesc rapid. Pielea unor astfel de verdețuri este acoperită de crăpături și se îngroașă. În plus, ele nu mai miros, așa cum se presupune că este cazul castraveților.
Fiți atenți! Dacă plantele din acest soi nu sunt udate suficient, pulpa lor devine amară. Dacă respectați regulile de agrotehnică, o recoltă abundentă de calitate nu vă va face să așteptați.
