Mierea este considerată de mult timp unul dintre cele mai utile și gustoase produse. Dificultatea colectării mierii este determinată de necesitatea de a întreține un apiariu de stupi cu albine. Varietatea mierii este determinată de prezența a mai mult de 25% din nectarul unei singure plante. În prezent, există mai mult de 70 de tipuri de miere.
Asigurările vânzătorilor cu privire la puritatea de 100 % a unui anumit soi de miere sunt doar o strategie de marketing, deoarece albinele colectează nectarul de la toate plantele din apropiere. Amestecurile rezultate nu înseamnă că produsul este de proastă calitate. Astfel de afirmații au ca scop creșterea valorii finale a produsului de miere.
Cum să verificați caracterul natural al mierii
În plus, vânzătorii lipsiți de scrupule, care doresc să economisească produsul de calitate, adaugă componente suplimentare la miere, mărind volumul final. Cele mai frecvente adaosuri sunt zahărul și siropul de zahăr. Datorită lor, este posibilă îmbunătățirea aromei mierii necoapte. În plus față de zahăr, producătorul poate adăuga amidon, melasă din sfeclă sau amidon, zaharoză sau cretă. Consumul de miere diluată, de calitate slabă, în loc de efectul terapeutic scontat, poate dăuna sănătății.
Conținutul
Cum să testați mierea cu apă
Cum se testează puritatea mierii? Acuratețea afirmației despre puritatea mierii delicate poate fi obținută prin predarea unei cantități mici din ea pentru analiză într-un laborator chimic. Evitați o astfel de procedură complicată, consumatoare de timp și costisitoare, efectuând o serie de experimente mici și simple la domiciliu. Din următorul articol puteți afla cum să testați mierea cu apă.
Cum să testați mierea cu apă? Folosirea apei este cea mai ieftină și mai ușoară modalitate de a determina naturalețea. Verificarea naturalității mierii cu apă constă în umplerea unui pahar cu apă până la jumătate. Apoi, dizolvați în apă 1 lingură din proba care urmează să fie analizată. Mierea adevărată se va dizolva rapid, fără reziduuri, formând o soluție tulbure.
Vă rugăm să rețineți! Mierea de rapiță nu este potrivită pentru un astfel de experiment. Atunci când se încearcă să se dizolve în apă, aceasta rămâne omogenă.
Produsul contrafăcut formează un precipitat pe fundul paharului atunci când se dizolvă în apă.
Testare cu apă și o farfurie
Există credința că mierea are o memorie «genetică» a fagurelui de miere. Puteți verifica calitatea mierii în acest fel cu ajutorul unei plăci ceramice. Este necesar să turnați o cantitate mică de miere într-o farfurie sau farfurie plată. După aceea, creați un strat de apă deasupra. Atunci când faceți mișcări circulare cu apă, ar trebui să apară depresiuni asemănătoare unui fagure de miere. Observarea unor astfel de structuri indică autenticitatea originii produsului.
Testare cu apă și o farfurie
Verificarea caracterului natural al mierii
În plus, puteți afla prezența impurităților străine prin efectuarea unei reacții cu iod. Iodul vă permite să detectați prezența amidonului sau a făinii în compoziția mierii. Într-un volum mic de apă, trebuie să dizolvați 1 lingură de eșantion de produs studiat. După aceasta este necesar să se introducă câteva picături de iod. Agitând temeinic soluția rezultată, puteți determina prezența unui fals prin apariția unei culori maro închis. Mierea naturală nu își va schimba practic culoarea, spre deosebire de mierea falsă.
Diluarea mierii poate fi detectată prin punerea unei picături pe o bucată de hârtie sau de ziar. Produsul apicol natural diluat nu va lăsa urme după ștergere. În timp ce falsul, diluat cu apă, va lăsa o pată umedă sau se va infiltra prin stratul de hârtie.
Verificarea caracterului natural al mierii
Adăugarea de zahăr în miere este una dintre cele mai comune metode de fraudă. Puteți determina conținutul de zahăr prin utilizarea focului. După ce ați cules puțină miere, ar trebui să aprindeți marginea cu un chibrit sau o brichetă. Mierea adevărată va începe să se topească încet, în timp ce produsul zaharos fals va începe să ardă. În plus, produsul cu miere falsă va mirosi o aromă caracteristică de caramel.
Puteți testa puritatea folosind o sârmă metalică sau o tijă subțire din oțel inoxidabil. După scufundarea în produsul apicol, mierea adevărată va lăsa metalul curat. Calitatea falsă va lăsa o masă lipicioasă pe tijă.
Adaosul de melasă de amidon reduce performanța mierii. Această miere devine mai vâscoasă și are un miros distinct de melasă din cauza conținutului redus de zaharuri reduse. În procesul de influențare tehnologică a melasei din mierea falsificată se formează acid sulfuric. Acesta poate fi detectat în reziduu prin expunerea la alcool de amoniac. Într-o soluție apoasă de miere trebuie introduse 5-10 picături de amoniac concentrat. Apariția unui precipitat brun și modificarea culorii soluției indică falsificarea produsului de miere prin introducerea de melasă amilacee. Aceeași schimbare de culoare apare atunci când mierea de calitate inferioară reacționează cu alcool de 96º.
Verificarea cu ceai
Depistarea prezenței impurităților poate fi detectată într-un mod mai îndelungat. Pentru a face acest lucru, trebuie să preparați un ceai și să puneți în el 1-2 lingurițe de miere analizată. După 60 de minute, trebuie să inspectați cu atenție partea de jos a recipientului. Prezența unui sediment suspect indică o calitate îndoielnică a produsului.
Originală este metoda de verificare a produsului apicol cu o bucată de pâine. Scufundând pâinea în miere timp de 10 minute, puteți determina calitatea produsului. În mierea adevărată, pâinea se va întări cu siguranță, în timp ce în mierea falsă se va înmuia.
In addition to diluting honey with water, flour or sugar, unscrupulous producers often add chalk to the bee product. Chalk can hide the poor quality of the original product and add excessive weight to the final product. Determine the fact of adulteration of honey with the help of chalk crumbs can be determined by reacting the product with table vinegar. When reacting with acetic acid, there is a release of carbon dioxide. To do this, dissolve 1 tablespoon of the analyzed sample in water and drop a small amount of acetic essence. The formation of foam on the surface of the solution, as well as effervescence is evidence of poor quality. No change occurs in the pure product.
In addition to making changes in the composition of the finished product, beekeepers can feed bees with sugar. The lack of therapeutic properties of such «sugar» honey reduces the flavor and therapeutic value of the product. The discrepancy can be detected by adding honey to hot cow’s milk. If the original raw material is counterfeit, the odor of burnt sugar, milk curdles. Natural product will dissolve completely.
Checking the naturalness of honey with vinegar
Determine the quality of honey can be determined based on the external signs of the product sold. Particular attention should be paid to the color, aroma and texture of the bee product.
Nu trebuie să existe o structură stratificată în recipient. Densitatea și culoarea uniformă sunt primele semne de naturalețe. Consistența mierii trebuie să fie groasă, fără duritate excesivă. Este inacceptabilă prezența apei în produsul final. Mierea a cărei consistență se aseamănă cu cea a chefirului nu poate fi numită naturală.
După ce s-a încălzit mierea la 20º, este necesar să o amestecați cu o lingură. Când scoateți lingura, trebuie să fiți atenți la comportamentul mierii atunci când faceți mișcări de rotație. Dacă produsul de miere nu se scurge sub formă de firicel, ci se încolăcește pe lingură, se poate spune că compoziția este naturală. Atunci când țineți lingura, produsul apicol real trebuie să se plieze într-o alunecare, cu formarea de bule la suprafață. În caz contrar, curgerea prea rapidă și consistența instabilă indică o modificare a compoziției originale.
Mierea naturală tinde să se cristalizeze, căpătând o consistență mai tare. Procesul durează o perioadă diferită pentru diferite soiuri. De exemplu, mierea de floarea-soarelui se cristalizează în primele 3-4 săptămâni. Mierea de salcâm rămâne în formă lichidă timp de un an. Aroma caracteristică a mierii va ajuta, de asemenea, la determinarea calității mierii. Mierea adevărată parfumată și bogată nu este ușor de confundat cu una falsă.
Important! Este imposibil să se determine natura originii mierii de salcâm după mirosul acesteia, deoarece produsul natural nu are nicio aromă.
Gustul acrișor este unul dintre criteriile de determinare a originii naturale a mierii. Produsele de înaltă calitate se pot dizolva cu ușurință în cavitatea bucală și furnică ușor gâtul în timpul înghițirii. Prezența unui gust îmbâcsit indică adăugarea de zahăr în compoziție.
Imaturitatea sau diluarea mierii poate fi detectată prin cântărirea produsului achiziționat.
Important: un litru de miere naturală cântărește între 1,4-1,5 kg. Dacă se detectează o greutate mai mică, acest lucru indică faptul că este vorba de un produs de miere imatur sau diluat.
În concluzie, mierea este un produs util și popular și ar trebui verificată cu atenție pentru a detecta posibilitatea de contrafacere. Consumul unui produs falsificat poate avea un impact negativ asupra sănătății. Adăugarea de zahăr, melasă amidonică, cretă sau amidon reduce proprietățile benefice.
Se recomandă ca înainte de a cumpăra un volum mare de miere să cumpărați o porție mică pentru a verifica dacă există impurități. Un răspuns cert cu privire la prezența aditivilor poate fi obținut în urma analizei într-un laborator chimic. Cu toate acestea, chiar și acasă puteți efectua o serie de experimente simple care dezvăluie adevărata compoziție a produsului de miere.
