Cireșul este un pom fructifer care aparține familiei Trandafirilor, genul Prun. Cel mai vechi reprezentant al acestei specii este un soi de cireș numit cireșul păsărilor, dar astăzi acest soi este mai bine cunoscut sub numele de cireș de cireș. Patria acestei culturi este considerată teritoriul Danemarcei, al Elveției și al Asiei Mici. Până în prezent, cireșul de fructe este distribuit aproape pe tot globul, la scară industrială este cultivat în Iran și Turcia.
Conținutul
Informații de bază despre cireșe
Cel mai comun reprezentant al speciei este cireșul comun. Acesta nu crește în sălbăticie. A fost cultivat de mai bine de un secol. Crescătorii scot neobosit toate soiurile noi, de exemplu, Bessey, cireșul Vladimirsky, soiul de desert Iput, Molodezhny, Morozov, Sania, Turgenevka, etc.
În funcție de caracteristicile și structura sa individuală, se împarte în două tipuri: arbore și tufiș.
Forma arbustivă se caracterizează printr-o coroană sferică, ramurile sunt descendente, lăstarii se formează din abundență, iar fructele se caracterizează printr-o culoare aproape neagră. În conformitate cu toate regulile de agrotehnică și în condiții climatice optime fructifică activ timp de 10-18 ani. Sistemul radicular al arborelui în formă de tufiș crește în jur de 6-7 metri, nu foarte adânc. Această formă are indicatori mari de rezistență la îngheț, spre deosebire de forma de copac.
Pomul fructifer dă fructe cu boabe dulci-acrișoare. Acestea au o destinație universală: se consumă proaspete, se adaugă la produse de patiserie, se prepară compoturi/kissels/nalivki și multe altele, precum și se usucă și se congelează.
De câte ori fructifică cireșele
Fructele conțin o concentrație mare de taninuri, vitaminele A, B, C și PP, acizi organici, pectine, macro- și microelemente, fructoză, cenușă și compuși de azot. Datorită compoziției sale chimice, fructele sunt utilizate pe scară largă în medicina populară. Compoziția conține pectine care curăță organismul de substanțe otrăvitoare.
Important: La prepararea gemului de cireșe, trebuie îndepărtați sâmburii de la boabe, deoarece aceștia conțin amigdalină. Ca urmare a tratamentului termic, are loc descompunerea legăturilor organice și se formează substanțe otrăvitoare.
Proprietăți utile ale cireșelor pentru organism:
- Stimulează creșterea nivelului de hemoglobină, reduce tensiunea arterială și întărește pereții capilarelor.
- O măsură preventivă eficientă împotriva atacurilor de angină pectorală, atacurilor de cord, aterosclerozei, accidentelor vasculare cerebrale și trombozei.
- Folosit pentru terapia gutei și a artritei, deoarece reduce concentrația de acid uric din organism.
- Compoziția include cupru, care este eficient în combaterea bolilor psihice.
- Luptă împotriva agenților cauzali ai dizenteriei, precum și, activ împotriva streptococilor și stafilococilor.
- Compoziția include o concentrație mare de pectine, astfel încât boabele fac față în mod eficient constipației, elimină substanțele toxice din organism.
- Se utilizează sub formă de medicamente expectorante și antipiretice.
Din pulpă se pot face măști care sunt bune pentru hrănirea și curățarea pielii, strângerea porilor.
Ciclul de viață al cireșului, motivele pentru care nu dă fructe
De câte ori în viață un cireș dă fructe? În ce an dă roade un cireș după plantare? Cât timp crește cireșul înainte de a da roade? Aceste și multe alte întrebări îi preocupă pe agronomii începători.
Cireșele încep de obicei să dea roade la 3-4 ani de la plantare. Soiurile pitice sunt puțin mai timpurii. Acest timp este necesar pentru a construi coroana și sistemul radicular al pomului. Dacă cireșul este cultivat din semințe, atunci va fi necesar să se mai adauge cel puțin 2-3 ani.
Cireșul înflorește, dar nu dă fructe
Principalele motive pentru care cireșii nu dau fructe.
- Bolile cireșului. Pomul fructifer poate să nu înceapă să înflorească și să dea fructe dacă este afectat de cocomicoză și monilioză. În acest din urmă caz, vârfurile lăstarilor, frunzele tinere, ovarele și fructele vor începe să se usuce, iar când vezi ramurile, ai impresia că sunt arse. Boala este activată de umiditatea excesivă. Simptomele exprimate ale patologiei: formarea a numeroase pete mici de culoare roșie-brună; pe măsură ce frunzele se dezvoltă, se îngălbenesc, se răsucesc și cad.
- Plantarea unui răsad într-o locație nereușită sau a unui material săditor de proastă calitate. Se recomandă achiziționarea de răsaduri în pepiniere speciale, unde nu există posibilitatea de a cumpăra pomi bolnavi, slabi sau deteriorați. În ceea ce privește locul, toți pomii fructiferi au nevoie de multă lumină. Dacă cireșul crește într-un loc însorit, ar trebui să vă așteptați în mod regulat la recolte abundente.
- Creșterea acidității solului sau deficiența nutrienților. Cireșele nu sunt capabile să producă randamente ridicate atunci când cresc pe soluri acide. Cu ajutorul unui pH-metru, puteți afla nivelul de aciditate al solului. Dacă valorile sunt ridicate, este absolut necesar să adăugați var în sol.
- Copaci nepotriviți în vecinătate. Cireșul este destul de pretențios în ceea ce privește alegerea vecinilor. Nu va rodi bine dacă în vecinătate crește vreun reprezentant al coniferelor. De asemenea, cireșilor nu le place vecinătatea cu caprifoi și meri. Irisurile, panseluțele, crinii, narcisele și lalelele sunt, de asemenea, mai bine să nu se planteze unul lângă altul.
Important! Pentru o fructificare abundentă în cercul de tufe al cireșului se recomandă să se planteze mazăre, napi, cormi, gladiole, gălbenele, lupin etc.
- Lipsa polenizatorilor. Dacă pomul înflorește anual, dar nu dă fructe, este foarte probabil că nu există un proces natural de polenizare. Marea majoritate a soiurilor de cireș sunt autofertile, așa că pentru a da fructe trebuie să plantați un cireș de alt soi nu departe. În plus, ar trebui să fie atrase albinele și alți polenizatori.
- Tăierea necorespunzătoare a cireșilor. Cu o abordare competentă a procedurii, pomul va da fructe din abundență. Există o opinie conform căreia, în primii 20 de ani de la plantare, pomul fructifer nu are nevoie de tăiere, deoarece reacționează foarte dureros la aceasta, iar acest lucru este într-adevăr adevărat. Pentru a nu dezvolta consecințe nefavorabile, este necesar să se respecte toate regulile de tăiere. Este necesar să se utilizeze unelte curate și ascuțite. După tăierea ramurilor, locurile de tăiere și toate daunele trebuie tratate cu o soluție de lac de grădină.
- Înghețarea mugurilor de fructe în cireșe. Înghețurile de revenire pot provoca daune mari sănătății pomilor fructiferi și, în special, mugurilor de cireșe. Pentru a preveni acest fenomen neplăcut, trebuie respectate toate regulile de agrotehnică.
În funcție de soi, cireșele pot da fructe anual sau la intervale de un an sau doi, dar nu mai des. De câte ori în viață cireșul dă roade depinde, de asemenea, de soi și de respectarea regulilor de agrotehnică. Speranța de viață este mai mare dacă începutul vârstei productive începe mai târziu. De regulă, pe parcursul întregului ciclu de viață se colectează între 10 și 50 de recolte complete. Numărul va fi mai aproape de maxim dacă se plantează un soi roditor și productiv, selectat ținând cont de condițiile climatice ale zonei.
Măsuri preventive
Pentru a preveni bolile, este necesar să se respecte toate regulile de agrotehnică, și anume, să se subțieze coroanele în mod regulat și să se întinerim copacii îmbătrâniți. Pentru a reduce probabilitatea de deteriorare mecanică a pomului, este necesar să slăbiți rândurile și să îndepărtați în timp util toate reziduurile de origine vegetală. Este obligatoriu să se aplice îngrășăminte organice/minerale.
Cultivarea unui cireș sănătos și fructifer pe soluri acide este imposibilă, așa că trebuie să dezoxidăm periodic solul.
În acest scop, se folosește făină de dolomită (calcar). La plantare, aceasta se toarnă în butuci. Câtă făină de dolomită va fi necesară? În solul acid, se introduc cel puțin 500 g de făină, cu indicatori medii — 400 g și cu o reacție slabă nu mai mult de 300 g pe 1 metru pătrat.
Hrănirea regulată este cheia pentru creșterea rapidă a unei plante sănătoase.
- În perioada de vară pentru cireșe, cele mai optime opțiuni sunt îngrășămintele minerale lichide, care trebuie utilizate în conformitate cu instrucțiunile de utilizare atașate.
- Odată cu debutul primăverii, este mai bine să se acorde prioritate compozițiilor care conțin azot.
- În toamnă — superfosfat sau clorură de potasiu, cenușă de lemn. Alternativ, se poate folosi compost sau humus suprafermentat.
Este dificil să găsești polenizatori potriviți; este mai bine să consulți specialiști sau să verifici la vânzătorii de răsaduri. De asemenea, se recomandă atragerea insectelor în livada de cireși. Acest lucru se face în felul următor: în timpul înfloririi, cireșele trebuie irigate cu apă dulce. În 1 litru de apă este suficient să se dilueze nu mai mult de 10-20 g de zahăr.
Pentru a preveni înghețarea mugurilor în timpul căderii temperaturii în timpul iernii până la valori critice, este necesar să se excludă introducerea în sol a compozițiilor care conțin azot, care contribuie la înghețarea mugurilor. De asemenea, toamna trebuie să fiți atenți la udare — la sfârșitul toamnei este mai bine să le abandonați cu totul.
Puteți obține o recoltă bună din cireșe
Odată cu debutul primăverii, când plantele au înflorit, dar temperatura scade sub zero grade, este necesar să udați abundent grădina și să acoperiți pomii cu pâslă, material filmat. În plus, pentru a crește rezistența la condițiile de mediu nefavorabile, pomii trebuie irigate cu compoziții chimice speciale care nu dăunează pomului și nu afectează calitatea fructelor (Novosil, Epin-Extra).
Prevenirea atacurilor de dăunători asupra cireșilor
Pentru a suprima activitatea vitală a dăunătorilor care dăunează cireșelor, trebuie să efectuați în mod regulat măsuri preventive.
Pentru a preveni atacurile de insecte, este necesar să se respecte toate regulile agrotehnice (udare, erbicidare, slăbire, tăiere, mulcire etc.). De mare importanță este tratarea plantelor cu compoziții chimice speciale (fungicide). Acestea nu numai că inhibă activitatea vitală, dar distrug și insectele dăunătoare.
Cireșele sunt pomi fructiferi unici, ale căror fructe au un efect pozitiv asupra organismului uman. Chiar și un agronom începător poate cultiva pomi fructiferi și sănătoși. Dar pentru a obține recolte bune, va trebui să învățați regulile de bază ale agrotehnicii și să le urmați.