Un arbust cu flori joase, cu flori albe, crește în zonele umede, în turbării și în tundra din întreaga emisferă nordică. Proprietățile medicinale ale Ledum au o gamă destul de largă de acțiune asupra corpului uman. Planta este utilizată sub formă de diverse decocturi și infuzii pentru o serie de boli.
Conținutul
Descrierea Ledum
Plantă perenă înfloritoare care aparține familiei Heather. Denumiri populare — drojdie de mlaștină, rozmarin de pădure sau sălbatic, bagoong parfumat, bagno. Este un arbust care se întinde, cu o înălțime de 60 până la 80 cm.
Rizomul este bine dezvoltat, răsărind în sol la o adâncime de aproximativ 50 cm. Tulpinile de Ledum pot fi erecte, ascendente sau culcate, care se înrădăcinează în solul umed în timpul creșterii plantei. Scoarța lăstarilor tineri este brun-ruginie, cu o pubescență asemănătoare pâslei, în timp ce ramurile vechi sunt gri-maronii și goale.
Frunzele plantei sunt de formă alungită. Inflorescențele sunt legate în perii sau scuturi în formă de umbrelă. Florile de culoare albă sau roșiatică emană un puternic parfum stufos. Planta începe să înflorească în luna mai și continuă să înflorească până în iulie.
Atenție! În momentul în care Ledum înflorește, el emite substanțe care au un efect ușor intoxicant asupra organismului uman.
Cei mai mulți oameni din Rusia nu au văzut niciodată Ledum înflorit. Între timp, este într-adevăr o priveliște uimitoare. Florile de Ledum sunt similare ca frumusețe cu florile de cireș din Japonia. Florile sunt mici, dar sunt foarte multe pe ramura arbustului. Iar atunci când înflorește, aceasta este acoperită de un nor roz, ușor violet.
Tipuri de Ledum
Planta este destul de răspândită în sălbăticie. Soiurile de Ledum sunt doar opt — toate sunt arbuști pereni veșnic verzi. Doar cinci specii sunt cultivate ca plantă cultivată.
Schinduf de Groenlanda
Această specie este larg răspândită în regiunea arctică. Se găsește în mlaștini de turbă, pe coaste și pe pante stâncoase. Atinge o lungime de 50 până la 100 cm. Frunzele sunt ridate verde închis de sus și acoperite cu pubescență roșie-maronie de jos. În natură, planta Ledum are o bună rezistență la îngheț.
Ledum de mlaștină
Este considerată a fi cea mai comună specie. În natură, se găsește în mlaștini, înălțimi, păduri de conifere, unde poate forma tufișuri voluminoase pe un teritoriu vast.
Arbustul puternic ramificat atinge o înălțime de 50 până la 120 cm. Peria umbrelă deține până la douăzeci de flori mici. Frunzele sunt dense, au o culoare verde închis.
Schinduf cu tulpini
Se deosebește de congenerii săi prin faptul că este mai butucănos. Crește doar între 20 și 25 cm în lungime.
Planta este originară din Orientul Îndepărtat, Siberia de Est, Chukotka, Groenlanda. Se găsește în mlaștini cu mușchi, în pădurile de foioase și pe pantele dealurilor.
Înflorește neregulat în timpul sezonului și crește foarte încet.
Ledum cu frunze mari
Originar din Coreea, Japonia și Orientul Îndepărtat, caracterizat prin frunzele sale mari. Pe măsură ce crește, poate ajunge la înălțimi de până la 80 cm.
Crește pe pantele munților și pe terenuri stâncoase. Unii cultivatori de flori se referă la Ledum din Orientul Îndepărtat la această specie, dar este doar o rudă îndepărtată, care se numește Rhododendron Daurian. Se deosebește prin prezența florilor de o nuanță roz bogat.
Iarba Ledum cu flori roz arată foarte frumos în variațiile compoziționale. Crește în zonele din Transbaikalia, în țările asiatice la est de Munții Altai, în Japonia, în Mongolia de Nord.
Înălțimea plantei perene poate ajunge până la 1,3 metri. Planta înflorește în luna mai, iar perioada de înflorire durează până la mijlocul lunii iunie. Semințele se coc la sfârșitul lunii august.
Cum se înmulțește schinduful de mlaștină
În sălbăticie, planta se înmulțește cu succes prin semințe. Dar dacă doriți să plantați fânul de mlaștină în grădină sau pe parcela de dacia, atunci ar trebui să se acorde prioritate metodei de divizare sau butași.
- Semințele sunt în cutii mici care atârnă de tulpinile plantei. Semănați-le la începutul primăverii într-un recipient pregătit, umplut cu pământ și nisip. Pământul este cel mai bine să ia liber și acid. Recipientul trebuie așezat într-un loc răcoros. După 3 — 4 săptămâni, vor apărea primele lăstari. După însămânțare, udați pământul în mod regulat cu apă de ploaie sau apă temperată.
- Ramificarea este cea mai ușoară metodă de înmulțire. Lăstarii tineri și subțiri sunt îndoiți la pământ și acoperiți. Asigurați-vă că adăugați turbă pentru o înrădăcinare mai bună. Udarea regulată va permite plantei să se dezvolte rapid și corespunzător
- Divizarea tufei se realizează la începutul primăverii. Arbustul trebuie să fie săpat și împărțit în părți independente, fiecare dintre acestea trebuind să fie plantată într-o fântână separată. Apoi, plantarea trebuie acoperită cu mulci cu adaos de turbă.
- Butașii necesită abilități suplimentare, deci nu sunt foarte frecvente în rândul grădinarilor. Procedura ar trebui să fie efectuată în timpul verii. Tulpinile semilenoase sunt tăiate în bucăți de aproximativ 5 — 6 cm. Frunzele inferioare sunt îndepărtate, lăsând doar câteva frunze superioare. Pentru o înrădăcinare mai reușită și mai rapidă, se recomandă mai întâi să se țină butașii într-o soluție specială de stimulare a rădăcinilor timp de aproximativ o zi. Apoi se plantează într-o cutie pregătită sau într-un alt recipient.
Important! Sistemul radicular al plantei este situat foarte aproape de suprafața solului, așa că slăbiți solul cu grijă.
Proprietăți ale culturii
Ledum de mlaștină are o varietate destul de mare de proprietăți. Utilizat pe scară largă atât în medicina tradițională și populară, cât și în homeopatie și farmacognozie.
Proprietățile medicinale ale plantei de mlădițe de mlădițe depind de cantitatea de ulei esențial pe care o conține. Cu cât procentul de conținut este mai mare — cu atât efectul terapeutic este mai mare.
Proprietăți terapeutice ale ledumului
Indicațiile pentru utilizarea decocturilor și infuziilor din această plantă sunt destul de extinse. Este folosită cu succes ca remediu expectorant, diuretic, antiinflamator, antialergic. Înainte de a se angaja în tratament cu ajutorul acestei plante, este necesar să se studieze caracteristicile culturii. Utilizarea necontrolată poate provoca daune grave organismului.
Atenție! Ledum este considerată o plantă otrăvitoare, deci are contraindicații. Înainte de a consuma medicamente, în compoziția cărora există o plantă, trebuie să studiați instrucțiunile sau să consultați un medic.
Boli și dăunători
Prezența unui miros puternic intoxicant și otrăvirea ridicată fac ca planta să fie complet rezistentă la boli și la diferite tipuri de dăunători.
Utilizări ale Ledum
Frunzele uscate ale plantei sunt potrivite pentru respingerea sau fumigația locurilor de acumulare a muștelor și țânțarilor. Poate fi numit în siguranță un insecticid de casă.
Ramurile uscate sau pulberea plantei sunt excelente ca repelent pentru molii. Puteți pune o crenguță de Ledum în dulap și puteți uita de oaspeții neplăcuți pentru o lungă perioadă de timp.
Ledum ajută să scapi de molii
Planta este adesea folosită în tăbăcitul pieilor, în parfumerie și în fabricarea săpunului. În plus față de efectul său medicinal asupra oamenilor, are un efect terapeutic asupra animalelor, astfel încât este utilizat pe scară largă în medicina veterinară.
În grădină și pe șantier, planta este folosită ca ornament decorativ. Atunci când înflorește floarea de Ledum, arbuștii arată estetic și atractiv.
