Miere de tei

Mierea de tei este apreciată pentru gustul, aroma și proprietățile sale utile. Într-un produs proaspăt, conținutul de micro,- și macroelemente utile este cel mai mare. Pentru a obține o recoltă bună, este important să se cunoască timpul, caracteristicile colectării și regulile de depozitare.

Descrierea mierii de tei

Teiul — este considerat un melifer excelent. Mierea de tei este colectată în principal în Orientul Îndepărtat și în Republica Bashkortostan. Oamenii numesc teiul o regină printre plantele melifere. În timpul perioadei de înflorire a copacului, albinele colectează nectar. Parfumul florilor de tei atrage albinele harnice. Copacul înflorește în iunie sau la începutul lunii iulie. În zilele călduroase, cu umiditate ridicată, se eliberează cel mai mult nectar. De la un singur polen de tei este suficient pentru a produce 16 kg de miere.

Caracteristicile mierii de tei:

• În funcție de zona în care crește teiul, culoarea mierii este diferită. Dacă nectarul este colectat într-o zonă muntoasă, mierea se va dovedi galben închis sau maro, iar dacă se află într-o zonă de taiga, va avea o culoare galben pal;
• dulceața de var este o masă transparentă incoloră, uneori există o nuanță cenușie sau verzuie. Culoarea viitoarei mieri este influențată și de procentul de nectar floral colectat de la alte plante care cresc în apropierea teilor. Masa dulce proaspătă trebuie să aibă un aspect gălbui, transparent;
• Mierea are un gust dulce, cu un postgust ușor amar pronunțat și o aromă ușor acrișoară;
• Mierea de tei are un miros plăcut. Aroma parfumată amintește de mirosul florilor de tei. Aroma poate fi descrisă după cum urmează: note lemnoase, cu o notă de mentă, există aromă de camfor și balsamică;
• Caracteristici specifice: consistența produsului este vâscoasă, higroscopică;
• În 2,5-3 luni de la pompare, mierea se cristalizează, începe să se zaharifice, se îngroașă. Gustul și calitățile utile rămân aceleași.

Uneori, mierea de tei poate fi confundată cu mierea de doniță. Gustul mierii de tei poate fi și ușor amar, dar mirosul de tei și de pepene galben este diferit.

În altă ordine de idei. Dacă mierea nu cristalizează după 3 luni, cel mai probabil este un produs fals. Adevărata miere de tei poate fi determinată prin frecarea câtorva picături între degete. Un produs proaspăt ar trebui să fie absorbit și să nu lase cocoloașe. Puteți pune o linguriță de miere în apă curată, produsul natural ar trebui să se dizolve complet, fără sedimente.

Compoziția mierii (vitamine și minerale)

Mierea este considerată miere de tei dacă, atunci când este analizată la microscop, conține mai mult de 80% polen de tei.

Compoziție chimică:

• Proteine (0,3%) — accelerează procesele metabolice din organism;
• Acizi organici (0,1%) — citric, acetic, lactic, malic, strugurel, burstinovaya, gluconovaya;
• Zahăr invertit — glucoză (20-44%) și fructoză (22-54%). Cu cât este mai mare procentul de conținut de zahăr invertit, cu atât este mai mare calitatea produsului;
• Enzime — lipază, diastază, catalază, alfa,-și beta-amilază. Acestea își păstrează proprietățile atunci când mierea este încălzită până la 60 de grade Celsius;
• Microelemente și minerale: fier, fluor, calciu, potasiu, fosfor, iod, sodiu, crom și altele. Mai mult de 37 de micro,- și macroelemente chimice în compoziția produsului;
• În mierea de tei se găsesc vitaminele K, E, C, B și altele.

Apicultorii experimentați consideră că compoziția chimică depinde de condițiile meteorologice, de rasa și de activitatea albinelor.

Ce proprietăți are mierea de tei

Florile de tei sunt utile în sine, iar albinele sporesc și mai mult utilitatea nectarului. Mierea de tei este apreciată pentru proprietățile sale medicinale și este considerată un vindecător natural. Ea conține substanțe biologic active, săruri minerale, vitamine, aminoacizi.

Produs natural realizat de albine, are un efect pozitiv asupra organismului, întărește sistemul imunitar. Consumul regulat de miere — o excelentă profilaxie împotriva bacteriilor și virușilor.

Mierea de lipoviță are efect diaforetic asupra organismului. În bolile tractului respirator superior, este folosită ca expectorant.

Cum să găsiți mierea potrivită

Mierea este recomandată pentru probleme digestive, boli cardiovasculare. Ajută să facă față insomniei, depresiei, oboselii. Este un remediu excelent împotriva oboselii. Este util să o luați înainte de culcare, are un efect calmant asupra organismului.

Conținutul caloric ridicat al produsului va ajuta la restabilirea rapidă a forței după efort fizic.

Mierea de tei și-a găsit aplicarea nu numai în medicina populară, ci și în cosmetologie. Se aplică pe mâini și pe față pentru a hrăni, a uniformiza culoarea pielii. Este folosită ca o mască de întărire și revitalizare pentru păr.

Mierea din flori de tei este folosită pentru tratarea bolilor de piele. Ajută în cazul arsurilor, rănilor supurante, eczemelor și este un agent medicinal în tratamentul oreionului și rujeolei la copii.

Produsul util poate fi consumat din copilărie, dacă nu există contraindicații. Mierea este nedorită pentru a se dilua în ceai sau apă caldă. Deci, schimbați parametrii săi fizici și chimici, proprietățile utile sunt pierdute.

În ce moment al anului să colectați și cum

Mierea de tei din Orientul Îndepărtat este colectată în prima săptămână din iulie. Colectarea se face în timpul perioadei de înflorire a teiului. În popor, luna iulie se numește tei.

Când înflorește teiul, albinele lucrează zi și noapte, se întorc în stup doar pentru a umple fagurele și zboară din nou după nectar. Este nevoie de aproximativ 2 săptămâni pentru ca mierea să fie recoltată complet.

Momentul recoltării mierii depinde în mare măsură de terenul și de caracteristicile climatice în care crește teiul. Dacă terenul este accidentat, perioada de înflorire poate fi prelungită cu câteva săptămâni. Pe versanții sudici, copacul înflorește mai devreme decât în partea nordică.

Apicultorii experimentați recomandă să începeți să pompați mierea la orele dimineții. Recoltarea poate dura până seara. Seara, este posibil ca unele albine să se odihnească în stup, așa că nu este de dorit să le deranjați. Cantitatea de miere recoltată depinde de starea albinelor și de condițiile meteorologice. În perioada de primăvară și vară se recomandă să se observe periodic umplerea fagurilor de miere din stup după colectarea principală a mierii.

În ce moment al anului să colectați și cum

Mierea se extrage departe de albine. Încăperea în care se face pomparea trebuie să fie ventilată.

Tehnologia de colectare a mierii:

• Se montează extractoarele. Acestea se instalează seara, înainte de pomparea mierii de dimineață. Îndepărtătoarele pot fi introduse dacă nu există puiet în rame;
• Se scot ramele din stup. Ramele trebuie îndepărtate cu grijă. Acestea trebuie scuturate ușor, astfel încât albinele să cadă înapoi în stup. Dacă albinele rămân pe ramă, acestea se îndepărtează cu o perie specială înmuiată în apă. Al doilea cadru se îndepărtează primul;
• Se tipărește. După ce toate ramele au fost îndepărtate, stupul trebuie acoperit. Partea sigilată a celulelor se îndepărtează cu un cuțit. Masa de miere se îndepărtează din puiet;
• Se pompează produsul apicol. Ramele se pun în borcanul de miere (este important să se pună partea de jos). Ramele se introduc în fagurele de miere în mod simetric, fără înclinare sau supraechilibrare. După ce cadrul se întoarce și se montează din partea opusă;
• Se readuce cadrul în poziția inițială.

Un apicultor va avea nevoie de un echipament special pentru recoltare:

• Un recipient pentru miere;
• apă;
• Cuțit;
• un coș de fum;
• Daltă;
• o zvântătoare de miere;
• Perie.

Dacă apicultorii începători nu au la dispoziție un extractor de miere, pomparea mierii va fi dificilă. Se folosește metoda de presare, dar există întotdeauna riscul de a deteriora ramele de miere. Uneori, produsul apicol se stoarce manual. Dar acest lucru necesită mult timp și efort.

Recomandări privind modul de depozitare a mierii:

• Pentru depozitare trebuie folosite numai recipiente curate, fără mirosuri străine. Ca ustensile pentru miere se pot folosi: butoaie de lemn, flacoane din oțel inoxidabil, borcane de sticlă;
• Este interzisă depozitarea produsului în recipiente din plumb sau zinc. Acizii care compun mierea reacționează chimic cu metalele, ducând la eliberarea de substanțe otrăvitoare;
• Recipientul trebuie să fie închis ermetic și etanș;
• Produsul apicol își păstrează proprietățile utile la temperaturi cuprinse într e-20 și + 35 grade Celsius. Dacă se încalcă regimul de temperatură, compoziția chimică a mierii începe să se modifice, aceasta poate fermenta;
• Mierea din ziua colectării își păstrează proprietățile utile pe tot parcursul anului, cu condiția respectării regulilor de păstrare. Cea mai utilă miere în formă proaspătă, transparentă, de consistență ușor groasă. Mierea lichidă se vinde vara sau toamna (naturalețea este determinată de culoare și consistență). Dacă este în vânzare iarna, este foarte probabil să fie artificială sau topită. Nu există niciun beneficiu într-un astfel de produs;
• Mierea poate fi depozitată în faguri de miere. În acest scop, înfășurați-le în folie alimentară și depozitați-le într-un loc răcoros și întunecat. Mierea sigilată în fagure de miere, poate fi păstrată timp de zeci de ani.

Mierea de tei: beneficii și efecte nocive

Bogată în vitamine și minerale, compoziția mierii de tei o face să fie lider printre alte soiuri.

Este folosită ca remediu pentru vindecare:

• Angina pectorală;
• INFECȚII RESPIRATORII ACUTE;
• Traheita;
• Laringita;
• Iritații ale gâtului, tuse;
• Bronșită.

Produsul dulce are proprietăți antiseptice și bactericide. Acesta neutralizează germenii și bacteriile dăunătoare din cavitatea bucală și previne dezvoltarea lor.

Mierea de buze este indicată pentru utilizarea în cazul problemelor cu tractul gastrointestinal. Ajută la vindecarea gastritei, a ulcerului (nu în formă acută) și a altor boli ale tractului gastrointestinal. Utilizarea regulată îmbunătățește procesul de formare și secreție a sucului gastric și a bilei.

Mierea de tei: beneficii și daune

Produsul de albine curăță organismul, elimină toxinele. Are un efect pozitiv asupra retinei, ameliorează inflamația și oboseala.

În timpul iernii, mierea vă permite să evitați buzele erodate și crăpate, dacă faceți o mască hrănitoare dintr-un produs natural înainte de o plimbare.

Mierea de tei este permisă femeilor însărcinate și copiilor într-o doză mică. În cazul în care produsul este consumat zilnic în doze mari, acesta poate provoca daune în loc de beneficii. Acest lucru este valabil mai ales pentru persoanele care suferă de alergii, diabetici. Nectarul de flori poate provoca curgerea nasului, umflături, lăcrimare, erupții cutanate, șoc anafilactic. Utilizarea excesivă a mierii provoacă tahicardie, crește nivelul de zahăr din sânge.

Dacă mierea este folosită ca mască hrănitoare pentru față sau mâini, atunci mai întâi este necesar să testați produsul pe o suprafață mică de piele. Se aplică pe dosul palmei mâinii timp de câteva ore și se observă reacția pielii. Dacă apar mici pete roșii sau coșuri, atunci nu trebuie folosit pentru uz extern pentru acest tip de piele.

Contraindicații și restricții

Utilizarea mierii de tei nu poate fi folosită de toată lumea.

Produsul natural are o serie de contraindicații pe care se recomandă să le luați în considerare:

• Alergia sau intoleranța individuală la componentele care alcătuiesc mierea;
• Este de nedorit consumul unui produs apicol pentru persoanele cu o coagulare slabă a sângelui;
• Diabet;
• Obezitate;
• Copii sub vârsta de 3 ani;
• Boli hepatice acute.

În cazul în care există contraindicații, este obligatoriu să consultați un medic înainte de utilizare. Acesta va putea indica o doză sigură, dacă contraindicația este relativă.

Recomandări pentru utilizarea mierii de tei

Recomandări pentru utilizarea mierii de tei

Dacă știți cum, când și în ce doză să luați mierea, puteți îmbunătăți sănătatea, aspectul.

Sfaturi pentru utilizare:

• Testul de alergie. Este necesar să puneți puțină miere pe vârful limbii. Dacă gâtul a început să fie inflamat, respirația este dificilă, atunci acest tip de miere nu este potrivit. Este interzis să testați persoanele care suferă de alergii — puteți provoca daune semnificative sănătății. Cel mai bine este să verificați reacția la miere în spital, sub supravegherea unui medic;
• Dozaj la femeile însărcinate. În timpul sarcinii, organismul femeii are nevoie de o reaprovizionare cu vitamine și minerale, care sunt bogate în miere de tei. Doza zilnică zilnică nu trebuie să fie mai mare de o linguriță. Dacă există contraindicații din partea medicului, atunci recepția este întreruptă;
• Perioada de alăptare. Laptele mamei furnizează substanțe vitale pentru copil. O doză crescută de miere în meniul mamei poate provoca alergii la copil. De aceea, se recomandă să nu folosiți mierea mai mult de o linguriță pe zi, după ce ați hrănit, asigurați-vă că monitorizați reacția copilului. Dacă apare o erupție cutanată, nu mai luați miere:

Nu o faceți! Lubrifiați suzeta în miere.

• Hrană. După vârsta de trei ani, puteți începe să le dați copiilor miere. Doza zilnică — o treime de linguriță. Înainte de a lua este obligatorie consultarea cu un pediatru;
• În bolile tractului gastro-intestinal. Dacă o persoană suferă de gastrită (nu într-o formă acută), atunci el va ajuta siropul de miere. O lingură de miere trebuie dizolvată în apă caldă (200 ml). Apa nu trebuie să fie muntoasă. Se recomandă să beți siropul dimineața;
• Pentru răceli. O lingură de miere să se țină în gură până se dizolvă complet, apoi se bea un pahar de lapte cald. Procedura trebuie efectuată dimineața, după-amiaza, seara;
• Mască pentru păr. Se amestecă 2 linguri de miere, suc de lămâie (1/2). Aplicați amestecul pe păr, distribuiți uniform. Acoperiți capul cu o peliculă sau cu o cască de duș. Păstrați masca timp de 10-15 minute, după ce clătiți părul sub apă caldă. Este suficient să faceți o mască hrănitoare o dată pe săptămână, timp de o lună, apoi o lună de pauză.

Mierea de tei poate aduce beneficii organismului atunci când este folosită în mod corespunzător. Gustul plăcut și aroma parfumată vor face din ea un desert preferat. Dacă respectați condițiile de păstrare, veți avea toată iarna acasă, într-un borcan, o comoară de vitamine.