Rareori o grădină este fără o prună, deoarece este un copac nepretențios cu fructe sănătoase și delicioase. Prunul domestic (Prunus domestica) are mai multe soiuri cu diferite date de coacere. Unul dintre ele este Smolinka.
Conținutul
Istoria creației
Prunul Smolinka a fost crescut pentru cultivare în regiunea centrală a Rusiei. Varietatea a fost creată în cadrul Institutului de selecție și tehnologic de selecție a pepinierelor din întreaga Rusie prin încrucișarea prunelor Ochakovskaya yellow și Renklod Ullensa. Creatorii soiului — H. Enikeev și S. Satarova. Pe soiul de test de stat a fost trimis la începutul anilor ’80, iar în 1990 a fost introdus în Registrul de Stat.
Caracteristicile soiului
Soiul are o coacere medie, ajungând la maturitate la mijlocul sau la sfârșitul lunii august. Fructificarea începe în al patrulea an de viață al pomului. Rezistența la îngheț este medie, dar există o recuperare bună după o iarnă rece. Toleranța la căldură, — și secetă este satisfăcătoare. Randamentul soiului este foarte bun — 15-20 kg. În condiții meteorologice favorabile și o îngrijire atentă dă uneori până la 40 kg. Cu toate acestea, randamentul este neregulat, pomul fructifică bine nu mai des decât o dată la 3 ani. Cu o bună îngrijire, prunul va da randament până la 25 de ani. Varietatea este autofertilă și necesită un polenizator.
Distingeți Smolinka se poate distinge prin următoarele caracteristici:
- Arborele are o creștere puternică, atinge 5,5 metri în înălțime;
- coroana are o formă ovală sau rotunjită-piramidală, ramurile nu cresc foarte dens;
- Scoarța trunchiului este de culoare brună, aspră;
- Lăstarii sunt slab curbați, internodurile sunt de dimensiuni medii;
- Frunzele sunt înfășurate în sus, cu baza rotunjită, de 9,5 pe 6,5 cm, netede, moderat zimțate;
- Există bractee de culoare verde deschis;
- 2 flori mari, albe, ies dintr-un mugure. Înflorirea începe în luna mai.
Caracteristicile fructelor
Fructele sunt destul de mari, în medie de 35-40 g, înălțimea de 45 mm, lățimea și grosimea de 40 mm. Forma este ovală sau oval-ovată, simetrică. Coaja este de culoare purpurie închisă, cu patină ceroasă, netedă, de grosime medie, cu cusătură abdominală puțin dezvoltată. Tulpinile — 1,5 cm X 1,5 mm. Sâmburii au o lungime de aproximativ 2,3 cm, cu vârful ascuțit, puțin dificil de separat de pulpă. Pulpa este de densitate medie, de culoare galben-verzuie, cu gust dulce-acrișor și fraged. Fructe de tip desert, pot fi consumate în stare proaspătă și uscată, potrivite pentru congelare. Fructele puternic coapte au o aromă de prune, conțin cantități mari de zaharoză, glucoză și fructoză.
Semințele de prune conțin acid cianhidric, care poate pătrunde în conserve în timpul depozitării prelungite. Prin urmare, sâmburii de prune nu ar trebui să fie depozitați mai mult de un an. Este mai bine să le îndepărtați din fructe, în ciuda faptului că acest lucru va avea un efect negativ asupra aspectului produsului.
Preparatele din prune cu semințe nu ar trebui să fie depozitate mai mult de un an
Polenizatori
Pomul are nevoie de polenizatori, deoarece Smolinka este autofertilă. În această calitate poate acționa ca alycha sau prune de un alt soi, care cresc lângă sau pe un teren vecin. Cele mai bune rezultate ca polenizatori arată soiurile:
- Super-timpurii;
- Albastru de ou;
- Moscova maghiară;
- Opal;
- Volga Beauty;
- Cadou albastru;
- Bună dimineața;
- Soonspilka roșu.
Dacă nu există astfel de copaci în apropiere, va trebui să îi plantați, altfel nu va fi nicio recoltă. Astfel, diversitatea varietală a prunelor din grădină se va extinde, ceea ce va afecta doar în mod pozitiv randamentul fiecărui prun.
Agrotehnie
Selectarea materialului săditor
Alegerea unui răsad este o sarcină importantă. Dacă se dovedește a fi infectat cu dăunători sau boli, este slab sau deteriorat, atunci șansele de reușită în creșterea unui pom bun vor fi minime. De asemenea, nu este de dorit să cumpărați exemplare foarte înalte — plantele mici tolerează mai bine transplantarea. Plantele anuale și bienale sunt excelente.
Dacă răsadurile au un sistem radicular închis, adică sunt vândute în recipiente cu pământ, atunci starea rădăcinilor va fi imposibil de determinat. Dar un astfel de material săditor are o rată de supraviețuire mai bună și poate fi plantat în orice moment în timpul sezonului de creștere. Dacă există frunze pe răsadniță, este necesar să le examinăm pentru pete, putregai, urme de paraziți (pânze de păianjen sau un cuib de ouă). În plus, solul din recipient nu trebuie să fie uscat.
Exemplarele cu rădăcini deschise pot fi plantate fie înainte, fie la sfârșitul perioadei de vegetație, adică la începutul primăverii sau la mijlocul sau la sfârșitul toamnei. Atunci când cumpărați, nu selectați răsaduri cu rădăcini tăiate prea scurt — este posibil să nu supraviețuiască.
Localizare
Locația potrivită este cheia unei bune dezvoltări a prunului. Are nevoie de multă lumină, dulceața fructului depinde direct de aceasta. Deschiderea la vânturile nordice este nedorită. Apa subterană apropiată este inacceptabilă. Solul este de preferat ușor, neutru, argilos sau argilos nisipos. Acest soi este de creștere înaltă, acest lucru trebuie luat în considerare la plantare, astfel încât în viitor copacul să nu umbrească paturile și să nu interfereze cu clădirile. Distanța față de arborii vecini trebuie să fie de cel puțin 3-4 metri.
Amplasarea corectă este cheia unei bune dezvoltări a prunului
Pregătirea solului și plantarea
Toamna este cea mai bună perioadă pentru această activitate. În cazul în care solul de pe parcelă este acid, primul pas este adăugarea de var. Pământul trebuie săpat cu o găleată de humus și cenușă de lemn, plus 200 g de superfosfat și 50 g de săruri de potasiu. Pentru un răsad, se pregătește o groapă de 0,5-0,7 m adâncime și de aproximativ 0,7-0,9 m în diametru. În acest caz, este de dorit să nu se amestece stratul superior fertil de sol cu cel de adâncime. La săparea gropii, pământul din diferite straturi se pune în grămezi diferite. În fundul gropii trebuie turnată cel puțin o găleată de apă.
Se plasează răsadul în groapă astfel încât gâtul rădăcinii să fie la nivelul solului. Apoi, rădăcinile se întind și se acoperă cu un strat inferior de pământ, apoi cu cel superior. Asigurați-vă că pământul umple toate golurile dintre rădăcini. Apoi este necesar să se taseze ușor pământul. Se toarnă imediat încă 1-2 găleți de apă și se acoperă cu humus sau turbă. Dacă puietul are un an, puteți tăia lăstarii centrali și laterali la 80 cm, ceilalți lăstari sunt suficienți pentru a lăsa până la 20 cm. La pomii de doi ani, se taie doar lăstarii laterali până la o treime din lungimea lor.
Îngrijirea prunelor
Pomii tineri, imaturi, au nevoie de mai multă îngrijire decât cei maturi. Producțiile viitoare depind de conținutul de umiditate al solului. În timpul înfloririi și al rodirii fructelor, asigurați-vă că solul nu se usucă și udați la nevoie. Dacă primăvara este secetoasă, atunci udați abundent prunul, de aproximativ trei ori pe lună. Lipsa de umiditate în timpul verii, în timpul infuzării fructelor, poate duce la faptul că acestea vor cădea, iar excesul — duce la crăparea fructelor. De aceea, în această perioadă este necesară o udare moderată. Saturarea abundentă a solului cu umiditate este necesară la sfârșitul verii, după recoltare, astfel încât pomul să prindă putere pentru depunerea mugurilor. De asemenea, udarea abundentă este necesară toamna, înainte de apariția înghețului.
Dacă solul a fost bine fertilizat la plantare, ulterior se pot aplica îngrășăminte la fiecare trei ani. Prunul răspunde bine la introducerea de materie organică. Când se aplică îngrășăminte minerale, trebuie respectată cu atenție doza recomandată, pentru a nu dăuna plantei. Din când în când, se poate aplica un îngrășământ foliar prin pulverizarea frunzelor.
Pomul de prun are particularitatea de a forma un număr mare de lăstari de rădăcină, care trebuie îndepărtați pentru ca pomul să nu-și irosească energia în detrimentul culturii. Cercul de arbuști trebuie curățat de buruieni și afânat în timp util. Puteți mulci pământul din jurul pomului, la un mic spațiu distanță de trunchi.
Tunderea
Prima tăiere de formare se face în anul următor plantării. Ramurile se scurtează ușor pentru o mai bună ramificare. Tăierea sanitară trebuie făcută în fiecare an, eliminând toate ramurile deteriorate și ofilite.
Boli și dăunători
Soiul este relativ rezistent la clasterosporioză. În general, dacă pomul este puternic, poate face față singur agenților patogeni. Dacă coroana nu este îngroșată, atunci ciuperca nu va putea să se înmulțească. Este necesar să nu uitați să albiți trunchiul și ramurile scheletice cu var.
Dintre paraziții pentru prun sunt cei mai periculoși:
- Afidele — se hrănesc cu sucul frunzelor tinere și al vârfurilor de lăstari. Măsurile preventive trebuie luate cât timp mugurii sunt încă înmuguriți;
- Musca ferăstrăului — depune ouă pe muguri, ulterior larvele mănâncă fructele. Tratamentul trebuie efectuat în timpul înfloririi;
- Molia fructelor — o omidă care se hrănește cu pulpa fructelor și cu sâmburii sâmburilor. Pulverizarea cu preparate insecticide împotriva acestui dăunător se face după înflorire.
Frunzele căzute sunt colectate cu grijă și arse pentru a se asigura că nu rămân pe ele larve sau agenți patogeni.
Avantajele și dezavantajele soiului
Fapt! Principalul avantaj al prunei Smolinka este indicat în descrierea fructelor — sunt suculente, dulci, mari. Pentru aceste calități, soiul este folosit în activitatea de reproducere. În plus, este apreciat pentru randamentul ridicat și maturarea timpurie a fructelor. Rezistența la mulți agenți patogeni vă permite să reduceți la minimum utilizarea substanțelor chimice. Fructele au o bună transportabilitate.
Orice soi are propriile dezavantaje, iar Smolinka nu face excepție. Din cauza creșterii mari a copacului, poate fi problematică recoltarea, iar fructele coapte cad de pe ramuri destul de repede. Fructificarea are un caracter periodic și necesită prezența unui polenizator.
În general, grădinarii care au o prună Smolinka în grădina lor, vorbesc pozitiv despre ea și o recomandă altor grădinari.
