Soiuri și specii de Hosta

Hosta (lat. Hosta) sau funkia este un reprezentant al plantelor erbacee perene din familia Asparagus. Hostasul este popular în compozițiile peisagistice și este foarte apreciat pentru toleranța sa la umbră și pentru relativa nepretenție.

Până în prezent, au fost înregistrate peste 600 de soiuri ale acestor plante, iar în fiecare an, în cadrul lucrărilor de ameliorare, se dezvoltă altele noi. Cu o asemenea diversitate, existența unor subspecii foarte asemănătoare este inevitabilă, care pot fi distinse doar la o privire mai atentă.

Hostas: soiuri și specii

Toată varietatea de soiuri de hosta, în funcție de creșterea lor, este acceptată să se împartă condiționat în următoarele grupuri:

  • Categoria Mini — hostas miniaturale, a căror creștere nu depășește 15 cm (Miniature);
  • Categoria D — hostas pitic, a căror creștere nu atinge 10 cm în înălțime (Dwarf);
  • categoria S — hostas de dimensiuni mici, cu o înălțime cuprinsă între 15 și 25 cm (Small);
  • categoria M — mijlocii (între 25 și 45 cm);
  • categoria L — hostas de dimensiuni mari, între 45 și 70 cm (Large);
  • categoria G — hostas gigant, cu o înălțime de peste 70 cm (Giant).

Hosta

Soiurile miniaturale includ:

  • Lakeside Little Tuft;
  • Delia;
  • Little Jim.

Hostas pitice sunt:

  • Blue Ice;
  • Blue Moon;
  • Sparky.

Categoria hosta mici include soiurile:

  • Curly Fries;
  • Stiletto hosta;
  • Niagara Falls;
  • Mighty Mouse;
  • Pizzazz;
  • Raspberry Sundae;
  • Luna Moth;
  • Minuteman;
  • Snake Eyes (Ochi de șarpe);
  • hosta Rainbows End.

Hosta SnakeEyes

Hostasul mediu include:

  • hosta June;
  • hosta Golden Tiara;
  • hosta Brim Cap;
  • Paradise Island;
  • hosta OrangeMarmalade;
  • hosta CherryBerry;
  • ChristmasTree;
  • hosta Carnival;
  • Avocado;
  • Paul’sGlory sau Paul’sGlory;
  • August Moon;
  • MoonSplit;
  • FirnLine;
  • Thunderbolt;
  • SunPower;
  • Wolverine sau Wolverine;
  • El Nino;
  • CanadianBlue;
  • Spartacus (HostaSpartacus);

Hosta Spartacus

Hosta Insula Magică

Soiuri mari de hosta:

  • Hosta Kiwi Full Monty;
  • hosta American Halo;

hosta American Halo

Mata Hari, răsad de hosta

Grupul de hostas gigant include: Hostas gigant:

  • Dream Queen;
  • Saga;
  • EmpressWu sau Empress Wu;
  • Big Daddy;
  • BlueUmbrellas;
  • Sagae.

Hosta Sagae

Descrierea soiurilor populare de hosta

Printre cele mai cumpărate soiuri de hostas se numără în primul rând soiurile ale căror frunze sunt colorate în albastru, albăstrui și alte culori diferite de verdele tradițional. Soiurile cu diverse nervuri sau pete sunt deosebit de solicitate.

Printre cele mai populare soiuri se numără următoarele:

  • Thunderbolt sau Thunderbolt este o hosta cu creștere puternică și cu frunziș dens. Plăcile frunzelor sunt colorate în tonuri albăstrui, cu o dungă albă în centrul frunzei, care se îngălbenește până la sfârșitul verii. Este o plantă iubitoare de umbră, care iernează bine în recipiente mari. Înălțimea tufei este de 50-60 cm, lățimea — 70-80 cm. Tipul de sol preferat: sol afânat, bine drenat, cu excepția solului nisipos uscat.
  • First Frost este un soi de mărime medie de răspândire din grupul «cameleon». Este inclus în acest grup datorită particularității frunzelor sale — în timpul sezonului, acestea își schimbă culoarea de la albăstrui la verde intens. Numele soiului se traduce prin «First Frost». Hosta este numită astfel pentru faptul că nu-și pierde aspectul atractiv până la primul îngheț. Înălțimea plantei ajunge la 50 cm, lățimea — 60-90 cm. Frunzele sunt ovale, cu vârful ascuțit și baza în formă de inimă, dense, de culoare gri-albastru cu o margine galbenă. Florile sunt mov deschis. Planta preferă solurile fertile și umede.

Hosta Fierst Frost

Hosta T Rex

Despre principiile de bază ale agrotehnicii

Cultivarea hosta nu va fi dificilă chiar și pentru un începător în floricultură, deoarece aceasta este o plantă destul de nepretențioasă. Nu se teme de îngheț și nu are nevoie de îngrășăminte regulate, precum și, fără consecințe negative, tolerează atât seceta, cât și înghețul.

Important: Cu cât umbra este mai groasă, cu atât hosta crește mai încet, dar frunzele sale devin mult mai mari în astfel de condiții.

Cerințe față de sol

Hosta crește cel mai bine pe soluri moderat umede și îmbogățite cu humus. Este potrivit un sol neutru sau ușor acidulat. Pe solurile nisipoase și argiloase plantele nu prind bine rădăcini.

Plantarea în teren deschis

Hosta se plantează de obicei primăvara, la sfârșitul lunii aprilie. Cel mai bine este să faceți acest lucru atunci când amenințarea ultimului îngheț a trecut. De asemenea, puteți planta hostas în septembrie.

Gropile de plantare pentru hostas sunt distanțate la 30-80 cm, în funcție de soi. Arbuștii puternic ramificați se plantează la o distanță de 100 cm unul față de celălalt. După plantare, se udă abundent și se acoperă cu mulci: în acest scop se poate folosi rumeguș sau scoarță.

Udarea

Este foarte important să udați hostasul la timp, deoarece solul din jurul lor trebuie să fie ușor umed tot timpul. Este mai bine să faceți acest lucru dimineața sau după-amiaza, dar pe vreme înnorată, deoarece udarea la lumina amiezii poate provoca arderea frunzelor.

Important! Udarea se face sub rădăcină, deoarece frunzele acoperite de umezeală pot atrage dăunători — melci și melci.

Pregătirea pentru iarnă

În septembrie, începeți să pregătiți hostasul pentru iarnă. În acest scop, se taie aproape toată partea supraterană a plantei, pentru a scăpa de posibilii dăunători, care se ascund adesea în frunziș. Nu este necesar să acoperiți suplimentar plantele, dar este posibil să le tratați cu mulci pentru o iernare mai bună.

Boli și dăunători

Hostasul este considerat una dintre cele mai rezistente plante perene, dar uneori este afectat de boli și dăunători. Cei mai frecvenți dăunători sunt melcii și melcii, care pot fi ușor detectați prin semne albicioase pe frunze. Soiurile cu plăci foliare subțiri și frunze care cresc aproape de sol sunt deosebit de vulnerabile la acești dăunători. Momelile granulare pot ajuta la protejarea plantelor.

Dintre boli, filostictoza este cea mai periculoasă pentru hostas. Primul semn al acestei boli fungice este apariția unor pete de culoare brun-gălbuie pe frunze și pedunculi. La scurt timp după infectare, țesutul afectat începe să se zbârcească, ceea ce duce la moartea rapidă a hostaceelor.

Sfat! Riscul de infecție fungică poate fi redus la minimum prin pulverizarea frunzelor cu fungicide chiar înainte de înflorire.

Varietatea de hostas vă permite să alegeți o plantă pentru aproape orice gust. Ele pot fi cultivate în aer liber sau păstrate acasă. În funcție de soi, pot fi plantate la umbră, semiumbră sau soare. În cele din urmă, datorită varietății de forme și culori, ele pot fi folosite într-o gamă largă de compoziții peisagistice — paturi, rambarts și borduri. Plantele mari arată foarte bine într-o singură plantare.

Data ultimei actualizări: 11-12-2023