Strawberry Asia — descrierea soiului

În ciuda numelui său exotic, căpșunul Asia a apărut pentru prima dată în Europa Centrală. Familiarizarea rușilor cu această boabă varietală a avut loc destul de recent, dar calitățile sale excelente au atras imediat atenția multor grădinari amatori. Acest soi a fost cultivat în 2005 de un grup de crescători italieni care au visat să obțină un hibrid cu caracteristici unice.

Conform ideii lor, trebuia să aibă o rezistență maximă la diferite boli ale grădinilor de legume și să reziste bine la intemperii. Se poate spune că aproape toate sarcinile stabilite au fost rezolvate cu succes, deoarece soiul s-a dovedit a avea o mulțime de avantaje. Pe lângă rezistența declarată la boli grave, a oferit o recoltă abundentă și a avut fructe destul de mari. În plus, boabele de căpșuni Asia s-au distins printr-o aromă unică, iar ea însăși a tolerat bine înghețurile, având în același timp un timp de maturare timpurie.

Din acest motiv, cultura de fructe de pădure s-a răspândit rapid mai întâi în Italia, iar apoi a trecut granițele republicii alpine. În timp util, a apărut și în Rusia, unde popularitatea sa a continuat să crească în fiecare an. Căpșunile din soiul Asia, ale căror caracteristici ale randamentului nu mai au nici o îndoială, în timp au devenit considerate de ruși ca fiind ale lor.

Descrierea soiului

Principalele proprietăți ale fructelor acestei plante pot fi descrise prin următoarele caracteristici:

• Dintre toate varietățile de specii existente, acest soi de căpșuni se evidențiază nu numai prin randamentul său, ci și prin atractivitatea fructelor de pădure care se coc pe tufișurile sale.
• Ei îi încântă pe grădinari cu dimensiunea lor mare (greutatea fiecăruia dintre ei poate varia de la 34 la 80 de grame), precum și cu o minunată nuanță de roșu strălucitor, cu o strălucire lucioasă caracteristică.
• Forma lor este conică, iar pulpa este destul de suculentă și dulce la gust.
• Atunci când sunt mușcate, ele produc o crocantă specifică și răspândesc o aromă unică (aproximativ la fel ca cea a căpșunilor).
• Boabele culese din tufă sunt foarte ușor de separat de tulpina care le ține și conțin o cantitate mare de zaharoză (până la 7,3 % într-o sută de grame de pulpă).

Planta în sine se caracterizează prin frunze destul de mari și foarte late, completate de ramificații groase. Lăstarii drepți și destul de înalți, în curs de dezvoltare, sunt acoperiți cu tulpini florale, garantând o recoltă stabilă.

Această cultură se caracterizează printr-o bună rezistență la îngheț (tolerează temperaturi ale aerului ambiant de până la 17 grade Celsius) și o bună rezistență la bolile de grădină.

Înflorirea căpșunilor Asia cu descrierea soiului care poate fi găsită în această secțiune, începe de obicei la mijlocul lunii mai. În același timp, florile sale cresc suficient de mari ca dimensiune, de culoare albă, cu un mijloc galben și în mare parte de tip feminin. Deoarece acest soi de căpșuni este doar parțial autofertilizat, va avea neapărat nevoie de insecte vectori.

Informații suplimentare. Pentru o mai bună fixare a tulpinii florale, alături de Asia se plantează de obicei alte tipuri de soiuri de fructe de pădure.

Recolta este foarte versatilă, deoarece poate fi folosită pentru a face nu numai gemuri și dulcețuri, ci și alimente zaharisite sau congelate. În plus, se fac sucuri și compoturi excelente, precum și vinuri, lichioruri și nalewkas foarte gustoase.

Ar trebui să adăugăm că acest soi este destul de potrivit pentru utilizarea în scopuri comerciale, deoarece fructele sale tolerează bine transportul și depozitarea îndelungată. În Rusia, cultivarea sa cu succes este posibilă în teritoriile sudice, precum și în zonele de pe Pământul Negru. În regiunile nordice, este acceptabil numai dacă este acoperit în mod fiabil pentru iarnă (cu toate acestea, randamentul ridicat menționat anterior în acest caz nu este garantat).

Informații suplimentare! Această plantă este o cultură mediu-timpurie, primele sale fructe de pădure ajung la maturitate în iunie. Iar fructificarea ei continuă destul de mult timp (practic până la sfârșitul lunii iulie). Această proprietate vă permite să colectați până la 1,2 kg de fructe de pădure mari și suculente pe sezon dintr-o singură rozetă.

Caracteristici de cultivare

Alegerea locului

Principala particularitate a căpșunului din Asia este perioada limitată de fructificare (fructifică în mod activ timp de cel mult trei ani). După această perioadă, randamentul acestei culturi scade brusc, iar boabele devin mărunțite și își pierd aroma inerentă. În plus, această plantă este pretențioasă în ceea ce privește calitatea solului și condițiile climatice din zona în care este plantată.

De obicei, pentru plantare se alege o locație plană, însorită și bine luminată, care este, de asemenea, bine protejată împotriva curenților de aer. Motivul pentru această alegere este că, dacă există o lipsă de umiditate și de lumină solară, planta nu se va putea dezvolta pe deplin și nu va putea da fructe. În cel mai rău caz, nu poate fi exclusă boala sau moartea completă a tufelor sale. Pentru cultivarea normală a culturii va fi necesar să se îndeplinească următoarele recomandări:

• Solul pentru plantare se selectează ținând cont de faptul că căpșunile nu tolerează solurile argiloase cu adaosuri de carbonat (trebuie să fie destul de ușor și de afânat).
• De asemenea, umiditatea sa afectează în mod semnificativ dezvoltarea și reproducerea acestei fructe de pădure, astfel încât nu este permisă udarea excesivă și uscarea excesivă a solului.
• Se recomandă să plantați acest soi în aprilie (primăvara), iar toamna — în septembrie, deoarece aceste două luni sunt cele mai favorabile pentru înrădăcinarea normală a răsadurilor de căpșuni.
• Imediat înainte de plantare, solul trebuie să fie fertilizat cu materie organică (gunoi de grajd) sau minerale care conțin elemente de fosfor și potasiu.

Informații suplimentare! Căpșunul asiatic se plantează de obicei prin răsaduri, achiziționate din rețeaua comercială sau obținute din semințe în mod independent. De asemenea, este permisă înmulțirea acesteia prin ramuri de viță de vie sau prin divizarea tufei.

Procedura de plantare și îngrijire

La plantarea căpșunilor, distanța dintre rândurile vecine de răsaduri trebuie să fie de cel puțin 45 cm. Specialiștii sfătuiesc să le plantați într-o ordine eșalonată, ceea ce garantează libertatea de creștere și o fructificare fiabilă. În plus, spațiile dintre ele vor trebui să fie acoperite cu mulci cu ace sau frunze prea coapte.

Plantarea se face în sol bine umezit, iar rădăcinile lăstarilor sunt răspândite cu grijă. Acest lucru asigură înrădăcinarea lor rapidă, care va fi vizibilă după 12 zile.

Important! Acest tratament al patului va împiedica uscarea solului, precum și creșterea buruienilor.

Îngrijirea curentă pentru această plantă se reduce la următoarele proceduri obligatorii:

• Udarea și hrănirea.
• Măsuri preventive.
• Puieții de copăcei și erbicidarea lor.

Hidratarea solului trebuie să fie strict dozată, deoarece uscarea acestuia și udarea excesivă pot duce la moartea lăstarilor. Arbuștii în creștere trebuie udați numai în momentul înfloririi și al coacerii fructelor de pădure, precum și imediat după colectarea lor.

Fertilizarea căpșunilor ar trebui să se facă de două ori pe sezon, și anume:

• Prima dată, primăvara, în timpul creșterii frunzelor, când lăstarii sunt fertilizați cu cenușă, humus sau gunoi de grajd amestecat (neapărat separat).
• A doua oară — după culesul boabelor, când se aplică îngrășăminte cu conținut de azot (ammofos, de exemplu). În cazuri extreme, în acest scop se poate folosi gunoiul de grajd de găină.

Pentru a evita creșterea buruienilor, paturile trebuie să fie acoperite cu mulci sau cu folie neagră cu fante pentru germeni. Dacă acest lucru nu este posibil din orice motiv, buruienile trebuie distruse manual prin smulgerea cu grijă a rădăcinilor. Ulterior, este necesar să se perpelesc periodic rozetele plantei, ceea ce va asigura accesul la oxigen pentru rădăcini și va contribui la distrugerea buruienilor.

Avantaje și dezavantaje

La principalele avantaje ale acestui soi de căpșuni ar trebui să fie atribuite:

• Aromă excelentă.
• Adaptabilitate la depozitare și transport îndelungat.
• Randament ridicat și rezistență la bolile din grădina de legume.
• Maturare timpurie și rezistență la secetă.

Dezavantajul ușor de eliminat al acestor plante este considerat o adaptabilitate nu foarte bună la înghețuri severe. În zonele cu condiții climatice moderate, vor necesita îngrijire suplimentară (acoperirea cu pânză agrotehnică, de exemplu) pentru iarnă.

În concluzie, observăm că soiul Asia este foarte potrivit pentru grădinarii care se ocupă cu cultivarea căpșunilor în scopuri comerciale. În acest caz, succesul întreprinderii nu va necesita investiții prea mari.